„Eu văd Deta ca pe o mare familie”

Interviu cu primarul oraşului Deta, Petru Roman la doi ani de la preluarea mandatului de primar
Reporter: La doi ani de când aţi fost ales primar care consideraţi că sunt cele mai importante realizări pentru oraşul Deta?
Petru Roman:
Doi ani au trecut repede pentru că atunci când eşti conectat la multe activităţi nu simţi cum trece timpul. Sunt multe lucruri bune pe care le-am realizat în această perioadă, toate merită să fie amintite, dar cred că în mod deosebit trebuie evidenţiată sfinţirea lăcaşului Bisericii ortodoxe române din Deta, obiectiv de o importanţă deosebită pentru credincioşii ortodocşi din Deta. Această lucrare a fost începută în urmă cu 17 ani şi a fost nevoie de un ultim efort pentru a fi finalizată. O altă realizare importantă se referă la reabilitarea Spitalului orăşenesc Deta, care se află în fază finală şi care va contribui la creşterea standardelor de sănătate din zona Deta. Sigur, mai sunt o serie de lucrări legate de infrastructură, drumuri, trotuare, şanţuri pluviale, blocuri ANL (38 de apartamente finalizate, 64 în construcţie) şi altele, de care, odată cu trecerea timpului, uităm şi ni se par acolo de multă vreme.
R: A reuşit primăria să atragă fonduri europene?
P.R.:
Atragerea fondurilor europene a fost una dintre preocupările noastre permanente, iar datorită profesionalismului şi seriozităţii echipei de promotori locali, precum şi cu sprijinul consiliului local şi al specialiştilor din primărie, rezultatele au fost pe măsură. Astfel s-au implementat două proiecte din fonduri nerambursabile, “sănătatea bunul cel mai de preţ” (54.100 euro), şi “modernizare străzi Opatita” (237.500 euro). Se află în derulare proiectul cu Bordany “Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta şi Bordany” în valoare de 108.570 euro. De asemenea se află în executare modernizarea sediului Poliţiei de frontieră din Deta tot cu fonduri europene. Acest ultim proiect nu este al oraşului Deta, însă pentru că obiectivul se află pe raza oraşului Deta merită să fie menţionat.
R: Ce aţi fi dorit să faceţi dar nu aţi putut realiza în aceşti doi ani?
P.R.:
Unul dintre proiectele pe care mi le-am dorit foarte mult, este cel legat de reabilitarea clădirilor Grupului Şcolar Sfântu Nicolae Deta. Din păcate acest proiect nu l-am câştigat. Nu are rost să căutăm vinovaţi, am ferma convingere că toţi cei implicaţi în proiect au vrut să-l câştigăm. Şcoala rămâne o prioritate pentru noi, va trebui să găsim soluţii şi resurse financiare pentru ca în şcolile din Deta, elevii să aibe condiţii cât mai bune. Sigur, rămâne şi Casa de Cultură unde va trebui să reluăm lobby-ul pentru a primi fondurile necesare pentru această investiţie majoră.
R: Cine v-a sprijinit cel mai mult în activitatea dumneavoastră?
P.R.:
Nu poţi realiza totul singur, dacă nu ai o echipă cu care să colaborezi, rezultatele nu vor fi cele scontate. Am avut norocul să găsesc la primărie o echipă de profesionişti, care prin muncă şi perseverenţă, cu dorinţa de a face lucruri bune pentru oraşul în care trăim, am reuşi să obţin rezultate bune. Am avut o colaborare bună cu Consiliul Judeţean Timiş, cu toate instituţiile statului şi nu în ultimul rând am beneficiat de sprijinul necondiţionat al deputatului Colegiului 10, Gheorghe Ciobanu. Tuturor le mulţumesc pe această cale şi îi dorim, în continuare, alături de toate proiectele care vizează binele oraşului Deta.
R: Cum aţi colaborat cu Consiliul Local?
P.R.:
Colaborarea cu Consiliul local a fost la început greoaie, dar în timp, orgoliile rănite au fost lăsate de o parte şi pot spune că în momentul de faţă, cu mici excepţii, colaborarea este bună, în fond şi la urma urmei toţi avem un scop comun, binele oraşului Deta şi o viaţă cât mai bună pentru cetăţenii acestui oraş.
R: Care sunt priorităţile pentru următorul an de mandat?
P.R.:
Perioada de criză ne face să reorientăm o serie de proiecte şi să ne adaptăm la situaţia dificilă existentă. Încercăm să conservăm clădirile primăriei afectate de trecerea anilor şi de nepăsarea unora. Astfel, în funcţie de posibilităţi vom reabilita clădirea fostului muzeu şi clădirea fostei săli de sport din parc. Înfiinţarea de noi locuri de muncă rămâne prioritatea de bază în astfel de momente şi noi chiar am reusit să aducem o investiţie de 50 milioane euro la Deta, care va crea aproximativ 600-700 locuri de muncă. Este vorba de construcţia unei fabrici de turnătorie în aluminiu, la intrarea în Deta dinspre Timişoara, lucrare începută, la care se va finaliza primul modul de lucru în septembrie anul acesta. O altă investiţie în derulare, benefică populaţiei tinere din Deta este cea legată de construcţia celor două blocuri ANL cu 64 de apartamente pentru tineri. Vreau să menţionez că am început în paralel studiile şi toată documentaţia pentru încă 3 blocuri ANL şi unul social care sper din tot sufletul să rezolve problemele locuinţelor în Deta.
R: Suntem acum în Uniunea Europeană, cum stă Deta la capitolul colaborare transfrontalieră?
P.R.:
Speranţele noastre în accesarea fondurilor europene se îndreaptă spre colaborarea transfrontalieră cu Serbia şi Ungaria. Colaborarea noastră cu comuna Bordany datează de peste 17 ani. De-a lungul acestor ani au fost derulate mai multe proiecte pe cultură, sport sau mediu. În momentul de faţă avem în derulare, cum spuneam şi mai devreme, un proiect care-şi propune cunoaşterea reciprocă şi pregătirea tinerilor în vederea continuării relaţiilor dintre cele două localităţi. De asemenea, la această dată mai avem depus în cadrul cererii de proiecte HU-RO un proiect intitulat „Sportul un limbaj comun care ne apropie” în cadrul căruia va fi amenajat terenul de sport din Parcul oraşului Deta. Legat de relaţiile noastre cu prietenii din Serbia, pot să vă spun că de anul trecut avem relaţii foarte bune cu comuna Vrsac. După mai multe întrevederi la nivel de conducere de primării, s-a realizat şi a fost depusă cererea de finanţare pentru proiectul „Iluminat arhitectural pentru obiective cu caracter turistic şi patrimonial din cele două localităţi” (respectiv Biserica ortodoxă română, Biserica catolică, Biserica ortodoxă română Opatiţa şi Muzeul Pompierilor). În momentul de faţă aşteptăm finalizarea jurizării. Relaţiile şi întâlnirile dintre cele două localităţi au culminat cu organizarea unor întâlniri la nivel microregional pentru primarii Colegiului 10 Deta şi primarii Comunei Vrsac. La întâlnire au participat şi parlamentari români şi preşedintele Consiliului Judeţen Timiş, Constantin Ostaficiuc. Avem de asemenea colaborări cu Primăria Plandişte, cu care avem depus împreună un proiect care vizează realizarea unui parc industrial la Deta. A mai fost stabilită o relaţie de parteneriat cu localitatea Lokve (Sân Mihai) din comuna Alibunar. Astfel a fost depus un proiect având ca temă schimburile culturale şi sportive între cele două localităţi. Opovo este un alt partener al oraşului Deta, împreună cu care am depus un proiect pentru realizarea unui ziar bilingv „Floarea Banatului”, ca supliment al unui ziar de largă circulaţie care apare la Pancevo. Colaborările continuă cu prietenii şi fraţii noştrii din Csoka. În perioada 30 iulie – 1 august când la Deta se vor sărbători 650 de ani de la prima atestare documentară a oraşului, vom avea bucuria să avem oaspeţi din toate localităţile din Serbia şi Ungaria amintite mai înainte.
R: Deta a fost afectată de criză economică? Cum au fost afectate proiectele pentru Deta de criză economică internaţională?
P.R.:
Criza afectează toată România, bineînţeles şi proiectele oraşului nostru. Exemplul cel mai elocvent în acest sens, şi care ne doare cel mai tare este proiectul Casei de cultură a oraşului Deta care a fost licitat la 1.02.2010 şi care ulterior a fost blocat la fel ca toate construcţiile de noi Case de Cultură, şi mai recent, săli de sport din ţară. Un alt obiectiv care stă sub semnul întrebării este stadionul de fotbal de la Opatiţa.
R: La final ce mesaj aţi dori să transmiteţi locuitorilor din oraş?
P.R.:
Eu văd Deta ca pe o mare familie. Ca în orice familie, există momente bune şi momente mai puţin bune. Acum trecem printr-o perioadă grea, dar dacă ne ajutăm unii pe alţii şi ne sprijinim, vom putea trece peste dificultăţi. Ca primar am o responsabilitate mare, oamenii vin şi mă întreabă ce se întâmplă, trebuie să găsesc soluţii şi să-i ajut pe cei necăjiţi în măsura posibilităţilor. Cu toţii trebuie să dăm dovadă de solidaritate în această perioadă dificilă, din care trebuie să ieşim întăriţi. Soluţia nu este fuga de responsabilitate, ci munca în echipă. Trebuie să ne respectăm promisiunile şi să fim corecţi în primul rând faţă de noi înşine. Ştim cu toţii că adevăratele caractere se văd în vremuri grele şi noi trăim astfel de vremuri. Oraşul acesta beneficiază de oameni deosebiţi, de caractere puternice şi vom depăşi momentele dificile, convinşi fiind că după rău vine şi bine.

Related Post

Clarificare

Un miros extrem de neplăcut s-a simțit în ultima perioadă în orașul Deta. Mai mulți…