Un miros extrem de neplăcut s-a simțit în ultima perioadă în orașul Deta. Mai mulți locuitori ai orașului au sesizat această problemă la Primărie, iar reprezentanții autorității locale au făcut imediat o serie de verificări. O firmă a depozitat gunoi de la o fermă de păsări pe un teren aparținând de comuna Denta. Gunoiul urma să fie împrăștiat pe câmp dar utilajul cu care trebuia să se realizeze această operațiune s-a stricat. Gunoiul a stat mai multe zile în soare iar mirosul a fost dus de vânt spre Deta și spre Denta.

Mariana Lorincz, inspector șef la Garda de Mediu Timiș, a declarat pentru Digi24 că s-au făcut verificări și s-a constatat că materialele depozitate nu prezintă pericol pentru om și nici pentru mediu așa că firma nu a fost amendată. Primăria Deta nu are nicio autoritate și nu a putut interveni în această problemă deoarece depozitarea s-a făcut pe teritoriul administrativ al comunei Denta. Reprezentanții Primăriei din orașul Deta au luat legătura cu colegii lor de la Denta și cu Garda de Mediu pentru a clarifica această situație după ce s-au primit mai multe sesizări de la cetățeni. Reprezentanții Gărzii de Mediu fac verificări în continuare și au cerut fimei care a generat acest eveniment neplăcut să aducă o serie de acte și clarificări, urmând să decidă dacă se impun măsuri legale.

Începând cu luna septembrie 2012, Spitalul orășenesc Deta are un nou manager. D-na dr. Codruţa Bungău a preluat conducerea instituției după promovarea examenului în care a prezentat proiectul său de management al spitalului. În vârstă de 43 de ani, dr. Codruţa Bungău s-a angajat în Deta la sfârșitul anului 2010 ca medic internist, a promovat în 2012 pe poziția de director medical, iar funcția de manager al Spitalului orășenesc Deta a venit ca o încununare a parcursului profesional de excepție. Realizările în carieră sunt completate de o familie frumoasă, cu o fiică de 15 ani și un soț dedicat chirurgiei la Spitalul orășenesc Jimbolia.

Primele reacții după preluarea conducerii spitalului, problemele cu care se confruntă, dar și planurile de viitor, le aflați  chiar de la dr. Codruţa Bungău în care cadrul unui interviu special pentru Monitorul Primăriei Deta. 

 
R: Cum aţi descrie pe scurt situaţia în care aţi preluat spitalul şi felul în care aţi reuşit să vă acomodaţi cu funcţia de manager?

Dr.C.B: Acomodarea a fost facilă deoarece am preluat funcţia de conducere după ce am lucrat ca medic în Spitalul din Deta şi cunosc problemele cu care acesta se confruntă. Totuşi, situaţia nu este uşoară, am preluat  o instituţie cu multe probleme, financiare în primul rând, dar şi legate de structură, personal şi mentalitate.
 

R: Acum, la început de drum, în calitate de manager al spitalului, care sunt priorităţile dumneavoastră din punct de vedere profesional? Care este strategia dumneavoastră de gestionare a spitalului din Deta?

Dr.C.B: Priorităţile sunt multe. Voi revizui structura organizatorică  a spitalului, care nu mai corespunde nevoilor actuale, structura de personal  şi strategia de lucru. Ca maximă urgenţă  voi impune diversificarea  paletei de servicii oferite  pacienţilor prin contract cu CJAS Timiş, la ora actuală  lucrându-se doar în regim de spitalizare continuă. De-a  lungul anilor s-au pierdut internările de zi, ambulatoriul de  specialitate,  şi a scăzut  drastic numărul de paturi, de la 73 la 53. În 2013 vom reînfiinţa  ambulatoriul de specialitate şi un compartiment de îngrijire a pacienţilor  cu afecţiuni cronice. De asemenea, atât eu cât şi colegii mei din spital, ne concentrăm deja  de mai bine de un an pe creşterea calităţii si complexităţii actului medical. În acest sens, am dotat spitalul cu un ecograf performant ce permite efectuarea de investigaţii noi -ecografie obstreticală 4D, ecografie vaginală, tiroidiană, mamară, musculo-scheletală. Anul viitor vom dota  blocul operator  cu un turn de chirurgie laparoscopică, astfel încât pacienţii să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze la Timişoara pentru acest fel de intervenţii. Sunt multe de făcut pentru  a oferi servicii de calitate  pacienţilor noştrii.

 
R: În momentul de faţă, care este situaţia financiară a spitalului? Dispuneţi de cele necesare pentru desfăşurarea actului medical in bune condiţii?

Dr.C.B: La ora  actuală  spitalul din Deta are peste un miliard de lei vechi datorii, mai precis 119.379 ron, fapt  datorat  unui contract în derulare neacoperitor cu Casa de  Asigurări  Timiş. Cu alte cuvinte, spitalul nostru are cheltuieli de  funcţionare mai mari decât încasările şi dacă nu vom interveni cu schimbări  rapide, situaţia se va agrava lună de lună. De aceea se impune revizuirea cu maximă urgenţa  a structurii organizatorice  a spitalului. Din păcate, lipsa banilor afectează aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi alimente. În momentul de faţă nu reuşim să acoperim în totalitate nevoile legate de tratamentul pacienţilor internaţi în spital, dar îmi propun remedierea acestei situaţii în 2013.

 
R: Sunteţi mulţumită de dotarea actuală a Spitalului? Care sunt proiectele de viitor şi lucrările de investiţii existente în plan pentru anul viitor?

Dr.C.B: Din anul 2010 Spitalul orăşenesc Deta funcţionează  într-o locaţie complet renovată. Ne bucurăm de spaţii ample, curate, conforme cu standardele europene. Din fericire, programul de reabilitare a spitalului  continuă şi la finele acestui an cu reamenajarea clădirii administrative şi a ambulatoriului  de specialitate, iar anul viitor se va mari compartimentul de primiri urgente, toate cu finanţare de la Ministerul Sănătăţii  şi din bugetul Primăriei oraşului Deta. Spitalul are deja o dotare satisfăcătoare pe linie de imagistică, compartiment nou născuţi, cameră primiri urgenţe, bloc operator. Pe viitor mă voi concentra pe dotarea sălii de operaţie  şi a laboratorului de analize medicale, precum şi a compartimentului de sterilizare.

Tot pentru anul 2013 am în vedere angajarea a încă unui medic chirurg, şi dacă va fi posibil, a unui medic anestezist. Aşteptăm venirea medicului ortoped care este în ultimul an de rezidenţiat şi şi-a exprimat deja intenţia de a lucra la noi. Am extins  programul de lucru la radiologie, astfel încât spitalul să poată deservi  mai bine urgenţele, în special cele ortopedice. În plus, am angajat încă un medic ginecolog, pe dl. dr. Bonţe Ovidiu care a efectuat deja câteva intervenţii chirurgicale în spitalul nostru.

 
R: Care e cea mai mare problemă cu care se confruntă Spitalul la ora actuală?

Dr.C.B: De departe cea mai mare problema  a spitalului  la momentul actual o reprezintă finanţarea  insuficienta, care nu acoperă cheltuielile de funcţionare  .

 
R: Cum vedeţi colaborarea cu Consiliul local şi primarul Petru Roman?

Dr.C.B: Ne-am bucurat de la început de tot sprijinul  domnului primar Roman Petru, care ne-a fost alături  şi la bine, dar mai ales la greu. Am parcurs momente dificile în ultimele luni, am pierdut personal competent, dar împreună am reuşit să depăşim dificultăţile. Domnul primar ne-a asigurat de implicarea sa în menţinerea spitalului la standarde înalte de calitate şi am încredere că ne va ajuta cu tot ce va fi posibil.

 
R: În încheiere, ce mesaj doriţi să transmiteţi locuitorilor oraşului Deta?

Dr.C.B: În primul rând doresc să le mulţumesc pentru încredere, dar şi pentru înţelegere. Ştim că neajunsurile sunt încă multe la Spitalul Deta, dar prin eforturi susţinute am încredere că împreună vom reuşi. Sperăm ca prin profesionalism şi promptitudine  să venim în întâmpinarea pacienţilor noştri, pentru ca în cele din urmă, bunul cel mai de preţ  al unui spital este reputaţia, iar aceasta se clădeşte în fiecare zi, prin oamenii săi.

Interviu cu primarul oraşului Deta, Petru Roman

 Domnule primar, a început campania electorală şi nu au întârziat să apară tot felul de promisiuni şi atacuri. Cum vedeţi dumneavoastră desfăşurarea acestei campanii şi a alegerilor din 10 iunie?

Campania electorală din acest an va fi probabil cea mai dură campanie din 1989 şi până în prezent. Ea ar trebui să fie decentă, bazată pe respect reciproc şi pe bun simţ. Deşi campania este la început, atacurile la adresa familiei mele au reapărut în presă. Probabil în felul acesta s-au gândit unii să-şi facă campanie. În loc să vină cu argumente, cu soluţii şi proiecte pentru oraş se încearcă discreditarea mea şi a familiei mele. Au apărut şi promisiuni electorale, legate de drumuri, de apă, canalizare, centru cultural, toate proiecte în curs de realizare la care există finanţare şi la care unii doresc să „taie panglica” uitând că la unele dintre acele proiecte s-au opus atunci când a fost nevoie de votul lor în consiliul local.

Credeţi că aveţi timp şi de primărie şi de campania electorală?

Cred că în cele două mandate, de viceprimar şi primar am dovedit că sunt o persoană activă, nu m-a speriat niciodată munca, realizările m-au mobilizat şi cred că pot să rezolv şi problemele de serviciu şi în această perioadă de campanie electorală până la 10 iunie 2012. Mai mult, nu am de gând să aloc foarte mult timp pentru campanie deoarece sunt convins că oamenii ştiu deja ce am făcut pentru oraşul nostru. Eu nu promit nimic. Pentru mine vorbesc faptele şi proiectele de viitor. Nu îmi doresc să rămân la Primărie de dragul funcţiei. Eu vreau să duc la bun sfârşit o serie de proiecte începute în aceşti ani.

Cine sunt cei care v-au ajutat în efortul dumneavoastră în poziţia de primar al oraşului Deta?

Am spus-o şi o repet întotdeauna, la Primăria oraşului Deta există o echipă cu care s-au făcut şi se vor face multe lucruri bune. M-am bazat şi mă bazez pe acest colectiv, dar şi pe membrii consiliului local care au pus umărul la toate realizările. M-au ajutat şi locuitorii oraşului şi toţi cei care au înţeles că tot ceea ce face echipa de la Primărie este în interesul cetăţeanului. Un ajutor deosebit am primit şi de la preşedintele Consiliului Judeţean Timiş Constantin Ostaficiuc. Mulţumesc pe această cale tuturor pentru sprijinul acordat, pentru contribuţia şi efortul depus  în realizarea obiectivelor avute.

Aţi vorbit cu atâţia oameni în tot acest timp de când sunteţi primar, care este modalitatea dvs. de a păstra contactul cu cetăţenii?

Oamenii ştiu că uşa mea este deschisă în permanenţă pentru orice cetăţean care are probleme. Oriunde aş fi, pe stradă sau în instituţii publice, stau de vorbă cu oamenii, ne consultăm, căutăm soluţii. Conform legii la proiectele de interes public se fac dezbateri publice, la care, din păcate, prezenţa lasă de dorit.  Oamenii în schimb sprijină în marea majoritate proiectele în care sunt implicaţi. Cred că cea mai bună modalitate de a păstra contactul cu cetăţenii, este cea directă, de a merge şi de  a asculta cerinţele acestora.

Cum aţi caracteriza în câteva cuvinte ultimii 4 ani, perioada, în care v-aţi aflat în slujba comunităţii?

Mandatul meu aproape că a corespuns cu începerea crizei în România şi în Timiş. Am depăşit rapid această perioadă, am avut investiţii noi, locuri de muncă mai multe, realizările se văd cu ochiul liber în toate zonele oraşului, trotuare, şanţuri pluviale, drumuri, extinderi de reţele de apă şi canal, blocuri ANL, parcul, bisericile şi acum ştrandul termal. Toate acestea schimbă aspectul oraşului, creează condiţii mai bune de viaţă tuturor.

Care vor fi priorităţile dumneavoastră în următorii patru ani?

Intenţia este de a continua în acelaşi ritm. Vreau să finalizăm până la 31 decembrie 2012  proiectul câştigat prin Aquatim în cadrul căruia vom construi o staţie de epurare nouă, se vor extinde reţelele de apă şi canal, se vor înlocui reţelele vechi, se va moderniza uzina de apă, se vor face 2 foraje noi la Jebel, o staţie de pompare a apei, înlocuirea a 6 km de conductă spre Jebel, totul în valoare de aproximativ 9,2 milioane de euro. Sunt aproape gata cu amenajarea Zonei Termal. Vrem sa reabilităm trotuare, şanţuri pluviale, drumuri pe toate străzile din Deta şi Opatiţa, acolo unde nu există se vor face de la zero iar acolo unde nu corespund se vor repara. Un alt proiect important este amenajarea parcului industrial. Dezvoltarea bazei de agrement de la Ştrandul Termal este un alt proiect la care ţinem foarte mult, aşa cum este şi amenajarea parcului prin repararea aleilor, introducerea de apă şi canal în zona în care terenul de sport este deja finalizat. Nu vom uita nici de amenajarea Centrului Cultural în clădirea fostului club al PLAPAF şi de amenajarea centrului civic al oraşului. Nu în ultimul rând vrem să reabilităm clădirile istorice şi să sprijinim locatarii pentru reabilitarea blocurilor de locuinţe.Sunt multe de făcut în oraşul Deta şi în satul Opatiţa, sunt proiecte începute şi neterminate pe care vreau să le duc la bun sfârşit

Care este echipa cu care veţi lucra în următorii patru ani?

Îmi doresc să lucrez cu aceiaşi echipă, îmi doresc un consiliu local majoritar care să colaboreze, nu să se opună proiectelor benefice oraşului Deta. Îmi doresc ca la preşedinţia Consiliului Judeţean să rămână tot dl. Constantin Ostaficiuc şi o coaliţie la Consiliul Judeţean care să nu facă discriminări la alocarea banului public pe criterii politice.

Ce mesaj aşi avea de transmis locuitorilor oraşului?

Vreau să le spun în primul rănd că în toţi aceşti ani m-am ocupat de administraţie şi nu de politică. Am avut grijă ca oraşul să se dezvolte şi ca locuitorii să beneficieze de toate condiţiile de trai oferite de un oraş civilizat. Am neglijat multe aspecte legate de viaţa mea personală şi m-am dedicat sută la sută administrării oraşului Deta. Am fost şi voi rămâne în slujba cetăţenilor din Deta şi îmi doresc ca peste patru ani să putem să ne măndrim cu toţii de oraşul european în care trăim.

Interviu cu primarul Petru Roman

Care sunt cele mai importante proiecte realizate de Primăria oraşului Deta în 2011 ?
Anul 2011 a fost pentru administraţia oraşului Deta un an bun, atunci când vorbim de proiecte realizate. Aceste proiecte sunt multe, începând cu amenajări de străzi, trotuare, canale pluviale, terenuri sportive, parcul oraşului, bisericile, sau şcolile. Dar de departe cel mai deosebit şi important proiect finalizat în anul care a trecut este iluminatul arhitectural al celor două biserici din Deta şi una din satul Opatiţa, precum şi a turnului pompierilor din Deta. Sigur dacă ne uităm în curtea vecinilor noştri spun că aceste realizări sunt multe şi ca număr şi ca valoare, dar dacă privim la oraşele dezvoltate din vestul Europei cu părere de rău spun că mai avem încă mult de muncit şi de recuperat.

Cu ce probleme v-aţi confruntat pe parcursul anului trecut ?
La primărie te confrunţi cu foarte multe probleme legate de proiecte europene, urbanism, taxe şi impozite, avize, sănătate, şcoli etc., dar cele mai importante rămân problemele cetăţenilor din Deta. Ele trebuie rezolvate cu prioritate, dar din păcate uneori nu avem soluţii şi oamenii nu înţeleg acest lucru. Exemplul cel mai concret este lipsa de locuinţe. Deta este un oraş în plină dezvoltare, în care numai în ultimii doi ani s-au construit 100 de apartamente noi, dar cererile se ridică la 700, iar pentru acoperirea acestor solicitări deocamdată nu sunt fonduri. O altă problemă cu care ne confruntăm şi care de multe ori ne blochează activitatea este cea legată de achiziţii, noul sistem prin care ANRMAP-ul aprobă licitaţiile ne întârzie luni de zile, este o problemă de care se lovesc toate primăriile şi care trebuie rezolvată.

Cum aţi colaborat cu autoritătile judeţene ?
Ca şi în anii precedenţi, am avut o colaborare bunムcu autorităţile judeţene. Am găƒsit şi în acest an în persoana domnului preşedinte Constantin Ostaficiuc un partener de excepţie, un om care înţelege să pună înainte de toate interesele judeţului Timiş şi implicit interesele cetăţenilor din judeţul nostru. Sunt sigur că în acest an vom continua această bună colaborare şi chiar o vom dezvolta.

Aţi primit sprijin de la deputatul Colegiului 10, Gheorghe Ciobanu pentru proiectele locale ?
Relaţia cu deputatul Colegiului 10, domnul Gheorghe Ciobanu, este una de excepţie. Am simţit în permanenţă sprijinul domnmului deputat, fie că a fost vorba de contacte la nivel guvernamental sau la alte instituţii de la Bucureşti. Pot să spun că domnul deputat Ciobanu ne reprezintă cu cinste la Bucureşti, dar nu uită să vină să stea de vorbă cu noi atunci când îl solicităm. A fost alături de noi la cele mai importante evenimente ale oraşului şi sunt convins că această bună colaborare va continua şi în anii următori. Spre deosebire de alţi oameni politici care doar vorbesc domnul deputat Ciobanu face ceea ce zice.

Care sunt cele mai importante proiecte pentru 2012 ?
În anul 2012 primul mare proiect care este în derulare este construcţia noii staţii de epurare a apelor uzate în valoare de 2,17 milioane euro, care va fi finalizată până la sfârşitul anului. Legat de acest proiect în acest an vor fi licitate extinderea reţelei de apă şi canal în Zona Termal, înlocuirea conductelor vechi de azbociment la reţeaua de apă, reabilitarea Uzinei de apă, 2 foraje noi şi o staţie de pompare la Jebel, proiectul în valoare de peste 9 milioane de euro se va finaliza la sfîrşitul anului 2013. Un alt proiect ce se va derula pe 3 ani, până în 2014 este şi el început, a fost licitat, şi se referă la amenajarea de străzi în oraşul Deta, concret, Zona Termal, str. Elena Ghenescu şi str. Cernei, în total circa 2,7 km. Din bugetul local şi cu sprijin de la Consiliul Judeţean proiectul pe care îl vom începe imediat după ce consiliul local va vota bugetul este amenajarea Zonei Libertăţii şi Pieţei Pompierilor. Vom continua de asemenea investiţii în canale pluviale şi trotuare, acolo unde acestea nu există sau sunt deteriorate. Încercăm să salvăm din Ştrandul Termal ce mai poate fi salvat, vom face investiţii în parc, şcoli şi peste tot unde este necesar şi bugetul ne permite. Realizările obţinute în acest mandat se datorează în mare parte şi conlucrării cu toţi factorii decizionali şi de execuţie începând cu angajaţii primăriei, Consiliul Local, Consiliul Judeţean, deputatul colegiului 10. Atunci când ne-am împotmolit, soluţiile salvatoare au venit, o mână ni s-a întins întotdeauna şi sunt convins ca acest lucru se va întâmpla şi pe viitor.

E de părere dl. Grasso Giuseppe, director general SC Alu Metall Guss SRL Deta

Sala de consiliu a SC Alu Metall Guss SRL Deta este una inedită, un perete al acesteia este format din ferestre prin care se poate vedea întreaga turnătorie de aluminiu. În această sală a dorit directorul general Grasso Giuseppe să vorbească cu redactorul Monitorului primăriei Deta și cu primarul Petru Roman despre cea mai importantă investiție din orașul nostru din 2010, despre prezentul și viitorul turnătoriei de aluminiu.
D-le director general, de ce Alu Metall Guss în Deta?
Compania pe care o reprezint a dorit să deschidă o capacitate de producție în Banat. S-a ales această zonă deoarece există o tradiție în turnătorie, aș aminti doar de turnătoriile din Reșița ori Lugoj, și sunt oameni bine pregătiți profesional. Am avut și alte propuneri de la diverse administrații locale din România de a investi în localitățile lor. Am optat pentru județul Timiș comunicând intențiile noastre, strategia de dezvoltare la mai multe primării: Lugoj, Jimbolia, Giarmata, Deta. Dintre toate, primăria Deta a fost cea care ne-a asigurat cele mai convenabile condiții pentru a investi. De aceea suntem aici și nu în altă parte.
La cât se ridică investiția și ce capacitate de producție este stabilită?
Per ansamblu, investiția de la Deta depășește 10 milioane de euro. În prezent, noi am bugetat activitatea și deținem utilajele necesare pentru o capacitate de 1500 tone de aluminiu turnat pe an. Aceasta se va face cu 180 de angajați. Vom începe efectiv producția în luna februarie, moment în care vom primi vizita primilor clienți.
Care sunt planurile de viitor ?
Ne-am gândit la extinderea capacităților de producție, blocuri în limbajul branșei. Concret, noi avem acum în procesul tehnologic trei astfel de blocuri care pot produce 1500 de tone piese turnate pe an. Luna viitoare vom primi vizita primilor clienți. Dacă cu această capacitate de producție, produsele noastre vor corespunde calitativ vom avea nevoie de alte capacități. Vom mai construi alte două blocuri astfel că în total vom deține o capacitate de producție de 3500 tone pe an la care vor contribui un număr total de 450 de angajați.
Cum a decurs colaborarea cu administrația locală și cum o vedeți pe viitor?
Să vă spun ceva. Din ziua în care am venit la primărie până s-a construit investiția au trecut șase luni.Timp în care s-au rezolvat tot felul de acte, avize, memorii etc. Cred că am spus totul despre buna colaborare cu primăria Deta. Eu doresc să continuăm tot așa și pe viitor și am convingerea că acest lucru se va întâmpla.

Cine este Alu Metall Guss (AMG)?
AMG a luat ființă în 1903, în localitatea elvețiană Gonteschwil, fiind cea mai veche turnătorie de aluminiu din lume. În prezent, compania produce piese de aluminiu pentru domeniul energetic și a distribuției de energie și piese pentru domeniu medical (tomografe, aparatură cu rezonanță magnetică). După investiția de la Deta, compania intenționează să deschidă o capacitate de producție în China.

Noul director al spitalului vrea să ofere servicii de sănătate la nivel european
Gata cu naveta la spitalele din Timişoara. Odată cu modernizarea spitalului din oraş, nu va mai trebui să mergem pentru un consult aproape 50 de km. Mai mult, în trei ani, se va tripla numărul de paturi astfel încât să să ajungem, în 2013, la 150 de locuri pentru bolnavi. Noul manager, dr Iosif Florin Cobzariu este optimist şi spune că în câţiva ani, fiecare locuitor din oraş se va mândri atunci va vorbi de unitatea noastră sanitară pentru că actul medical va fi unul de calitate. „Îmi doresc ce este mai bun pentru locuitorii din Deta. Am avut chiar o discuţie de principiu cu doamna doctor Stana Terezia, fosta directoare, care a fost de acord să mă ajute din poziţia de director adjunct. Este un gest pe care îl apreciez în mod deosebit deoarece am nevoie de întreaga echipă de medici pentru a face spitalul să funcţioneze la maximă capacitate” ne-a spus doctorul Cobzariu.
Masă caldă pentru pacienţi, într-o sală special amenajată
Spitalul se confruntă cu mai multe neajunsuri, dar noul director nu se sperie uşor şi promite că, pe rând, le va rezolva pe toate. Asigurarea meselor pentru pacienţi este prima şi cea mai arzătoare problemă care trebuie rezolvata. Acum bolnavii primesc mancare de acasa si sunt nevoiti sa o tina in saloane. “Este o situaţie grea pentru bolnavi, de aceea am început deja demersurile să rezolvăm aceasta problema. Împreună cu primarul Petru Roman, am căutat soluţii, am cerut ajutor şi sper ca în cel mai scurt timp să avem o bucătărie. Asta pe termen scurt. Pe viitor, dorinţa mea este să avem propria cantină, unde pacienţii să servească mâncarea. Vrem sa amenajam o sala de mese, astfel ancat doar cei imobilizati la pat sa ia masa in saloane. Vreau să aduc spitalul din Deta la standarde nemţeşti, fără miros de mâncare în saloane şi fără resturi alimentare pe pervazul geamului. Ştiu că nu este uşor, că va dura o vreme, dar acesta este unul dintre obiectivele mele”, ne-a mărturisit doctorul Cobzariu.
Noul director vrea medici tineri care să se stabilească în Deta
Lipsa medicilor tineri care să preia ştafeta de la doctorii in prag de pensionare dar cu experienţă, este o altă problemă cu care se confruntă spitalul. “Am discutat deja acest aspect cu primarul Petru Roman şi am decis împreună să punem la punct o strategie de atragere a medicilor tineri în Deta. Voi scoate posturi la concurs şi voi obţine de la primărie câteva apartamente în blocurile ANL. Vom oferi facilităţi medicilor tineri, dar vrem ca ei să se stabilească în Deta, să nu facă naveta de la Timişoara” a subliniat directorul Cobzariu. Planurile doctorului sunt mari, dar realizabile. Un proiect ambiţios este realizarea unui compartiment de primire urgenţă şi a unei camere de gardă, dotate ca la carte, exact după litera legii. În proporţie de 70% infrastructura există, dar trebuie şi voinţă din partea conducerii spitalului. În ceea ce priveşte personalul, în momentul de faţă, unitatea sanitară are opt medici activi şi mai multe asistente, care însă trebuiesc repartizate corespunzător pe secţiile existente.
Spital fără datorii, cu planuri de autofinanţare
Ca orice director care se respectă, doctorul Cobzariu are o viziune clară asupra felului în care va administra spitalul în următorii trei ani. Ştie că punctul tare este starea bună în care se află spitalul, acesta fiind proaspăt renovat. În ceea ce priveşte punctele slabe, noul director este încrezător că le va aborda pe rând. “În judeţul Timiş, nu există un spital orăşenesc la nivelul nostru. Nici măcar în Timişoara. Ce ne mai trebuie, este aparatura medicală performantă, dar o vom obţine şi pe aceasta, într-un an, doi. Am făcut o analiză a surselor de finanţare şi mă voi concentra pe fiecare în parte, să obţin cât mai multe fonduri. Voi încerca să atrag bani de la minister, de la Bucureşti, din bugetul local şi din sponsorizări. Nu voi lăsa deoparte nici autofintarea, deoarece este cea mai sigură cale de a aduce bani în spital. În momentul de faţă spitalul nu are venituri proprii, dar nici datorii mari deoarece primăria a frânat risipa” spune doctorul Cobzariu. Serviciile de laborator, serviciile imagistice şi sistemul de catering sunt soluţiile propuse de noul director. “Voi îmbunătăţi relaţiile cu medicii de familie, îi voi convinge că merită să trimită pacienţii la noi, şi nu pe la spitalele din Timişoara. Mai mult chiar, vrem să punem la punct o procedură de deplasare a medicilor noştri specialişti, la cabinetele medicilor de familie” completează directorul Cobzariu.
Profil de director
Doctorul Iosif Florin Cobzariu a lucrat şapte ani în Timişoara, trei ani în Germania, este autor de cărţi, recunoscut pentru abilităţile sale în managementul unităţilor sanitare. Este căsătorit, are trei copii minunaţi, iar în Deta se află datorită regretatului doctor Corneliu Bălan, cu care era prieten apropiat. Noul director a lucrat chiar şi în Bucureşti, timp de doi ani de zile fiind angajat al Ministerului Sănătăţii.

Interviu cu primarul oraşului Deta, Petru Roman la doi ani de la preluarea mandatului de primar
Reporter: La doi ani de când aţi fost ales primar care consideraţi că sunt cele mai importante realizări pentru oraşul Deta?
Petru Roman:
Doi ani au trecut repede pentru că atunci când eşti conectat la multe activităţi nu simţi cum trece timpul. Sunt multe lucruri bune pe care le-am realizat în această perioadă, toate merită să fie amintite, dar cred că în mod deosebit trebuie evidenţiată sfinţirea lăcaşului Bisericii ortodoxe române din Deta, obiectiv de o importanţă deosebită pentru credincioşii ortodocşi din Deta. Această lucrare a fost începută în urmă cu 17 ani şi a fost nevoie de un ultim efort pentru a fi finalizată. O altă realizare importantă se referă la reabilitarea Spitalului orăşenesc Deta, care se află în fază finală şi care va contribui la creşterea standardelor de sănătate din zona Deta. Sigur, mai sunt o serie de lucrări legate de infrastructură, drumuri, trotuare, şanţuri pluviale, blocuri ANL (38 de apartamente finalizate, 64 în construcţie) şi altele, de care, odată cu trecerea timpului, uităm şi ni se par acolo de multă vreme.
R: A reuşit primăria să atragă fonduri europene?
P.R.:
Atragerea fondurilor europene a fost una dintre preocupările noastre permanente, iar datorită profesionalismului şi seriozităţii echipei de promotori locali, precum şi cu sprijinul consiliului local şi al specialiştilor din primărie, rezultatele au fost pe măsură. Astfel s-au implementat două proiecte din fonduri nerambursabile, “sănătatea bunul cel mai de preţ” (54.100 euro), şi “modernizare străzi Opatita” (237.500 euro). Se află în derulare proiectul cu Bordany “Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta şi Bordany” în valoare de 108.570 euro. De asemenea se află în executare modernizarea sediului Poliţiei de frontieră din Deta tot cu fonduri europene. Acest ultim proiect nu este al oraşului Deta, însă pentru că obiectivul se află pe raza oraşului Deta merită să fie menţionat.
R: Ce aţi fi dorit să faceţi dar nu aţi putut realiza în aceşti doi ani?
P.R.:
Unul dintre proiectele pe care mi le-am dorit foarte mult, este cel legat de reabilitarea clădirilor Grupului Şcolar Sfântu Nicolae Deta. Din păcate acest proiect nu l-am câştigat. Nu are rost să căutăm vinovaţi, am ferma convingere că toţi cei implicaţi în proiect au vrut să-l câştigăm. Şcoala rămâne o prioritate pentru noi, va trebui să găsim soluţii şi resurse financiare pentru ca în şcolile din Deta, elevii să aibe condiţii cât mai bune. Sigur, rămâne şi Casa de Cultură unde va trebui să reluăm lobby-ul pentru a primi fondurile necesare pentru această investiţie majoră.
R: Cine v-a sprijinit cel mai mult în activitatea dumneavoastră?
P.R.:
Nu poţi realiza totul singur, dacă nu ai o echipă cu care să colaborezi, rezultatele nu vor fi cele scontate. Am avut norocul să găsesc la primărie o echipă de profesionişti, care prin muncă şi perseverenţă, cu dorinţa de a face lucruri bune pentru oraşul în care trăim, am reuşi să obţin rezultate bune. Am avut o colaborare bună cu Consiliul Judeţean Timiş, cu toate instituţiile statului şi nu în ultimul rând am beneficiat de sprijinul necondiţionat al deputatului Colegiului 10, Gheorghe Ciobanu. Tuturor le mulţumesc pe această cale şi îi dorim, în continuare, alături de toate proiectele care vizează binele oraşului Deta.
R: Cum aţi colaborat cu Consiliul Local?
P.R.:
Colaborarea cu Consiliul local a fost la început greoaie, dar în timp, orgoliile rănite au fost lăsate de o parte şi pot spune că în momentul de faţă, cu mici excepţii, colaborarea este bună, în fond şi la urma urmei toţi avem un scop comun, binele oraşului Deta şi o viaţă cât mai bună pentru cetăţenii acestui oraş.
R: Care sunt priorităţile pentru următorul an de mandat?
P.R.:
Perioada de criză ne face să reorientăm o serie de proiecte şi să ne adaptăm la situaţia dificilă existentă. Încercăm să conservăm clădirile primăriei afectate de trecerea anilor şi de nepăsarea unora. Astfel, în funcţie de posibilităţi vom reabilita clădirea fostului muzeu şi clădirea fostei săli de sport din parc. Înfiinţarea de noi locuri de muncă rămâne prioritatea de bază în astfel de momente şi noi chiar am reusit să aducem o investiţie de 50 milioane euro la Deta, care va crea aproximativ 600-700 locuri de muncă. Este vorba de construcţia unei fabrici de turnătorie în aluminiu, la intrarea în Deta dinspre Timişoara, lucrare începută, la care se va finaliza primul modul de lucru în septembrie anul acesta. O altă investiţie în derulare, benefică populaţiei tinere din Deta este cea legată de construcţia celor două blocuri ANL cu 64 de apartamente pentru tineri. Vreau să menţionez că am început în paralel studiile şi toată documentaţia pentru încă 3 blocuri ANL şi unul social care sper din tot sufletul să rezolve problemele locuinţelor în Deta.
R: Suntem acum în Uniunea Europeană, cum stă Deta la capitolul colaborare transfrontalieră?
P.R.:
Speranţele noastre în accesarea fondurilor europene se îndreaptă spre colaborarea transfrontalieră cu Serbia şi Ungaria. Colaborarea noastră cu comuna Bordany datează de peste 17 ani. De-a lungul acestor ani au fost derulate mai multe proiecte pe cultură, sport sau mediu. În momentul de faţă avem în derulare, cum spuneam şi mai devreme, un proiect care-şi propune cunoaşterea reciprocă şi pregătirea tinerilor în vederea continuării relaţiilor dintre cele două localităţi. De asemenea, la această dată mai avem depus în cadrul cererii de proiecte HU-RO un proiect intitulat „Sportul un limbaj comun care ne apropie” în cadrul căruia va fi amenajat terenul de sport din Parcul oraşului Deta. Legat de relaţiile noastre cu prietenii din Serbia, pot să vă spun că de anul trecut avem relaţii foarte bune cu comuna Vrsac. După mai multe întrevederi la nivel de conducere de primării, s-a realizat şi a fost depusă cererea de finanţare pentru proiectul „Iluminat arhitectural pentru obiective cu caracter turistic şi patrimonial din cele două localităţi” (respectiv Biserica ortodoxă română, Biserica catolică, Biserica ortodoxă română Opatiţa şi Muzeul Pompierilor). În momentul de faţă aşteptăm finalizarea jurizării. Relaţiile şi întâlnirile dintre cele două localităţi au culminat cu organizarea unor întâlniri la nivel microregional pentru primarii Colegiului 10 Deta şi primarii Comunei Vrsac. La întâlnire au participat şi parlamentari români şi preşedintele Consiliului Judeţen Timiş, Constantin Ostaficiuc. Avem de asemenea colaborări cu Primăria Plandişte, cu care avem depus împreună un proiect care vizează realizarea unui parc industrial la Deta. A mai fost stabilită o relaţie de parteneriat cu localitatea Lokve (Sân Mihai) din comuna Alibunar. Astfel a fost depus un proiect având ca temă schimburile culturale şi sportive între cele două localităţi. Opovo este un alt partener al oraşului Deta, împreună cu care am depus un proiect pentru realizarea unui ziar bilingv „Floarea Banatului”, ca supliment al unui ziar de largă circulaţie care apare la Pancevo. Colaborările continuă cu prietenii şi fraţii noştrii din Csoka. În perioada 30 iulie – 1 august când la Deta se vor sărbători 650 de ani de la prima atestare documentară a oraşului, vom avea bucuria să avem oaspeţi din toate localităţile din Serbia şi Ungaria amintite mai înainte.
R: Deta a fost afectată de criză economică? Cum au fost afectate proiectele pentru Deta de criză economică internaţională?
P.R.:
Criza afectează toată România, bineînţeles şi proiectele oraşului nostru. Exemplul cel mai elocvent în acest sens, şi care ne doare cel mai tare este proiectul Casei de cultură a oraşului Deta care a fost licitat la 1.02.2010 şi care ulterior a fost blocat la fel ca toate construcţiile de noi Case de Cultură, şi mai recent, săli de sport din ţară. Un alt obiectiv care stă sub semnul întrebării este stadionul de fotbal de la Opatiţa.
R: La final ce mesaj aţi dori să transmiteţi locuitorilor din oraş?
P.R.:
Eu văd Deta ca pe o mare familie. Ca în orice familie, există momente bune şi momente mai puţin bune. Acum trecem printr-o perioadă grea, dar dacă ne ajutăm unii pe alţii şi ne sprijinim, vom putea trece peste dificultăţi. Ca primar am o responsabilitate mare, oamenii vin şi mă întreabă ce se întâmplă, trebuie să găsesc soluţii şi să-i ajut pe cei necăjiţi în măsura posibilităţilor. Cu toţii trebuie să dăm dovadă de solidaritate în această perioadă dificilă, din care trebuie să ieşim întăriţi. Soluţia nu este fuga de responsabilitate, ci munca în echipă. Trebuie să ne respectăm promisiunile şi să fim corecţi în primul rând faţă de noi înşine. Ştim cu toţii că adevăratele caractere se văd în vremuri grele şi noi trăim astfel de vremuri. Oraşul acesta beneficiază de oameni deosebiţi, de caractere puternice şi vom depăşi momentele dificile, convinşi fiind că după rău vine şi bine.

Interviu cu domnul Petru Roman, primarul orasului Deta
R: În 1 iunie se împlineşte un an de mandat ca primar, cât aţi reuşit să realizaţi din ce v-aţi propus pentru Deta?
Petru Roman:
Întradevăr a trecut aproape un an de la alegerile locale din 2008 şi putem face un bilanţ al realizărilor de până acum. Consecvenţi promisiunilor făcute în campania electorală, ne-am străduit să realizăm tot ce am promis şi chiar dacă efectele crizei economice s-au făcut simţite în Deta, cred că ne-am achitat de sarcini.
R: Care sunt cele mai importante realizări de pana acum?
Petru Roman: Indiscutabil cele mai mari realizări ale acestui an se leagă de Biserica Ortodoxă din Deta a cărei construcţie se apropie de final. Am reuşit de asemenea să asfaltăm străzile Avram Iancu şi Târgul Mare, am betonat străzile Pădurii şi Parcului şi o parte din strada Revoluţiei, suntem în faza finală de amenajare a Dispensarului medical din satul Opatiţa.
R: Ce s-a schimbat în Deta de când sunteţi dumnevoastră primar?
Petru Roman:
Cred că schimbarea cea mai mare este la sediul Primăriei care începe să arate aşa cum trebuie să arate cea mai importantă instituţie din oraş. Lucrăm la mentalitatea funcţionarilor din primărie şi sper ca în curând să ne ridicăm la nivelul pretenţilor cetăţenilor din oraşul Deta.
R: A fost votat bugetul în Consiliul Local, care sunt priorităţile pentru 2009?
Petru Roman:
Da, în luna aprilie a fost votat bugetul, cu voturi aproape la limită, dar important este că putem lucra. Priorităţile anului 2009 sunt: sfinţirea Bisericii ortodoxe în toamna acestui an, amenajarea străzilor Victor Babeş şi Mihail Kogălniceanu, 2,4 km asfalt în satul Opatiţa şi poate dacă vor fi bani şi străzile 1 Mai şi Mihai Eminescu.
R: Aţi organizat o dezbatere publică pentru ca cetăţenii să îşi susţină punctul de vedere cu privire la priorităţile bugetului pe 2009. A fost o acţiune de succes?
Petru Roman:
Conform legii organizăm dezbateri publice pe toate problemele de interes public. La început a fost mai greu să mobilizăm populaţia, dar la finalul dezbaterii publice pe tema bugetului din acest an am avut satisfacţia ca unul dintre cei care de obicei ne critică să afirme „dezbaterea publică pe tema bugetului de venituri şi cheltuieli din 2009 a fost prima dezbatere publică adevărată”.
R: Ce v-aţi propus pentru următorul an de mandat?
Petru Roman:
Din păcate bugetul acestui an este un buget de austeritate, dar eu sunt optimist şi mă gândesc foarte serios la două bogăţii mari ale oraşului nostru: Parcul Anton Kratzer şi Ştrandul Termal. Ele ar putea deveni resurse nebănuite şi cred că merită să ne străduim să le punem în valoare.
R: Cum colaboraţi cu deputatul pentru colegiul 10 Deta?
Petru Roman:
Avem şansa deosebită ca în Colegiul nr.10 să avem cel mai activ, ambiţios şi organizat deputat din Timiş. Este foarte receptiv, practic şi ne susţine cu rezultate toate proiectele viabile. Este un real sprijin şi colaborăm foarte bine. Aş dori pe această cale să-i mulţumesc pentru ajutorul dat Biserici ortodoxe şi Spitalului din oraşul Deta.
R: Alegerile europarlamentare se apropie, care este stadiul organizării administrative?
Petru Roman:
Suntem în plină campanie electorală, cred şi sper ca din punct de vedere logistic şi cel al desfăşurării alegerilor nu vom avea incidente. Totul depinde de modul în care liderii politici vor reuşi să mobilizeze populaţia. Profit de această ocazie şi rog cetăţenii din oraşul Deta să vină la alegeri, să aibă încredere în mine şi în PD-L, pentru că încrederea populaţiei este cea mai puternică armă a unui ales, fie el local, parlamentar sau europarlamentar.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support