Polul de dezvoltare Deta – Vrsac

Deta a a fost gazdă primitoare la mijlocul lunii octombrie pentru întâlnirea primarilor din colegiul 10 cu autorităţile locale din zona Vrsac. Partea tehnică a discuţiilor s-a desfăşurat la Timişoara, în sala mare a Consiliului Judeţean Timiş. Participanţii au vizitat apoi oraşul Ciacova, unde după un popas la casa memorială Dositei Obradovici, atât sârbii cât şi românii, s-au declarat impresionaţi de noul centru pentru suferinzii de boala Alzheimer. Următorul punct din program celor două delegaţii a fost mănăstirea Sângeorge, un bun prilej de reculegere, urmat de întâlnirea de la Deta, unde s-au tras concluziile acestei acţiuni.
Organizată de deputatul colegiului 10, Gheorghe Ciobanu, întâlnirea a reprezentat o continuare a a acţiunii care a avut loc la Vrsac în luna martie a acestui an. Între locuitorii din Banatul românesc şi cel sârbesc există relaţii excelente de mai mulţi ani. Există tradiţii comune, obiceiuri similare, locuitorii din cele două regiuni ale Banatului împărtăşesc aceleaşi valori, de aceea legăturile cu Serbia în general, şi cu Vojvodina şi regiunea Vrsac în special, au fost şi sunt foarte bune. Serbia se află acum în plin proces de preaderare la Uniunea Europeană şi fondurile europene pot constitui adevărate oportunităţi de dezvoltare în această zonă.
Deta are o experienţă importantă în privinţa proiectelor europene
“De fiecare dată când trec graniţa în Serbia, mă simt ca acasă. Suntem apropiaţi şi ne înţelegem foarte bine. Ne-am ajutat reciproc de câte ori a fost nevoie. Acum a venit momentul să lucrăm împreună, să facem în aşa fel încât să trăim mai bine de ambele părţi ale graniţei. Fondurile europene care pot fi accesate prin programe transfrontaliere nu sunt de neglijat. Sunt bani mulţi care pot fi folosiţi inteligent pentru a aduce bunăstare atât în Serbia cât şi în România. Deta are experienţa proiectelor IPA, iar în zona în care funcţionează Asociaţia Timiş Torontal, după întâlnirea de la Vrsac din primăvara acestui an, s-au semnat deja 10 parteneriate”, a spus primarul oraşului Deta, Petru Roman. “Colaborarea are un potenţial imens, însă depinde doar de noi dacă vom reuşi să-l scoatem la lumina şi să facem această relaţie funcţională. Prietenia care ne leagă de fraţii noştri sârbi, ne va ajuta să ducem mai departe buna colaborare şi chiar să o dezvoltăm” a mai spus primarul Petru Roman.
15 milioane de euro pentru proiecte transfrontaliere
“Traversăm o perioadă destul de dificilă dar eu unul nu sunt omul care să se plângă, prefer să caut soluţii şi să găsesc variante de finanţare a proiectelor autorităţilor locale. Am văzut că integrarea Serbiei în UE ne poate oferi o astfel de şansă. Trebuie doar să ştim să accesăm fondurile europene transfrontaliere care nu sunt deloc puţine. De aceea m-am gândit la începutul acestui an să organizez o primă întâlnire între primarii din colegiul pe care îl reprezint în Parlamentul României şi cei din regiunea Vrsac. Unii primari se ştiau, alţii aveau deja proiecte comune dar totul se făcea greoi pentru că nu exista un sprijin oficial. Practic am instituţionalizat o relaţie de prietenie şi i-am dat valoare. Acum am avut la Timişoara şi la Deta a doua întâlnire de acest tip. Vrem să organizăm cel puţin două astfel de întâlniri pe an şi să reuşim astfel să creăm un pol de dezvoltare în zona Deta -Vrsac”, ne-a declarat deputatul colegiului 10 Gheorghe Ciobanu, iniţiatorul acestei colaborări. Din cele 20 de localităţi ale colegiului, 14 comune şi oraşe au semnat parteneriate cu localităţi din regiunea Vrsac. Aceste parteneriate sunt foarte importante pentru că, pe fondurile IPA de preaderare, proiectele se pot depune doar în parteneriate transfrontaliere. Există deja 5 proiecte de infrastructură scrise, cum ar fi proiectul privind modernizarea pieţelor din centrele istorice ale oraşelor Ciacova şi Vrsac, dar şi proiectele de modernizare a unor drumuri din Livezile, Birda, Moraviţa şi Pădureni. Mai există 5 proiecte culturale aproape finalizate, de exemplu Voiteg şi Gudurica, vor depune un proiect de reînviere a tradiţiei kirweiului, iar Moraviţa şi Jamu Mic, Deta şi Coştei, Giera şi Şuşara, Ghilad şi Coştei au proiecte legate de şcoli şi de tradiţii şi obiceiuri. Toate aceste proiecte vor fi depuse pentru finanţare încă în acest an, aşa că se poate spune că efortul primarilor nu a fost în zadar. În această primă etapă se pot obţine peste 15 milioane de euro pe proiecte transfrontaliere.

Related Post

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support