Complicaţiile crizei hipertensive
În numărul trecut am avut în vedere criza hipertensivă lipsită de complicaţii, iar acum vă supun atenţiei situaţiile grave în care putem ajunge în urma creşterii tensiunii peste valorile normale. Deşi majoritatea persoanelor nu acordă importanţă hipertensiunii, aceasta poate genera complicaţii dramatice. Printre cele mai frecvente complicaţii se numără accidentul vascular cerebral sau paraliza şi encefalopatia hipertensivă, descrisă de cei din jur ca starea în care bolnavul nu mai ştie de el, vorbeşte aiurea şi nu mai cunoaşte pe nimeni.
În numărul trecut am avut în vedere criza hipertensivă lipsită de complicaţii, iar acum vă supun atenţiei situaţiile grave în care putem ajunge în urma creşterii tensiunii peste valorile normale. Deşi majoritatea persoanelor nu acordă importanţă hipertensiunii, aceasta poate genera complicaţii dramatice. Printre cele mai frecvente complicaţii se numără accidentul vascular cerebral sau paraliza şi encefalopatia hipertensivă, descrisă de cei din jur ca starea în care bolnavul nu mai ştie de el, vorbeşte aiurea şi nu mai cunoaşte pe nimeni.
Semnele complicaţiilor
În cazul accidentului vascular cerebral se observă o asimetria a feţei, bolnavului parcă i se strâmbă gură, simte amorţeli într-o mână sau un picior de aceeaşi parte a corpului, poate cădea din picioare sau nu mai poate mişca o mână sau un picior. De asemenea, este posibil ca bolnavul să îşi piardă cunoştinţa, să se simtă dezorientat (nu mai ştie unde şi în ce data se află) şi să experimenteze tulburări de vorbire (nu mai poate vorbi bine, nu pronunţă bine cuvintele sau nu mai găseşte cuvintele exacte pentru ce vrea să spună). În ceea ce priveşte encefalopatia hipertensivă, cea de-a doua cea mai frecventă complicaţie dată de criza hipertensivă, simptomele generale de dureri de cap şi greţuri, apar cu o intensitate mai mare şi sunt însoţite de tulburări de vorbire şi dezorientare. Cel mai des, crizele hipertensive grave se ivesc într-o situaţie de stres extrem. Cât mai repede după apariţia semnelor, bolnavul va fi aşezat în repaus absolut, în pat, într-o poziţie confortabilă, sprijinit cu trunchiul ridicat pe jumătate. Dacă este cazul se deschide fereastra, se relaxează cravata şi cureaua, menţinând bărbia în sus şi capul uşor dat pe spate, în special dacă bolnavul nu respiră bine. Nu se va administra absolut nici un medicament, aliment sau băutură bolnavului inconştient. Dr. Cobzariu Iosif Florin (Dr. CIF).
În cazul accidentului vascular cerebral se observă o asimetria a feţei, bolnavului parcă i se strâmbă gură, simte amorţeli într-o mână sau un picior de aceeaşi parte a corpului, poate cădea din picioare sau nu mai poate mişca o mână sau un picior. De asemenea, este posibil ca bolnavul să îşi piardă cunoştinţa, să se simtă dezorientat (nu mai ştie unde şi în ce data se află) şi să experimenteze tulburări de vorbire (nu mai poate vorbi bine, nu pronunţă bine cuvintele sau nu mai găseşte cuvintele exacte pentru ce vrea să spună). În ceea ce priveşte encefalopatia hipertensivă, cea de-a doua cea mai frecventă complicaţie dată de criza hipertensivă, simptomele generale de dureri de cap şi greţuri, apar cu o intensitate mai mare şi sunt însoţite de tulburări de vorbire şi dezorientare. Cel mai des, crizele hipertensive grave se ivesc într-o situaţie de stres extrem. Cât mai repede după apariţia semnelor, bolnavul va fi aşezat în repaus absolut, în pat, într-o poziţie confortabilă, sprijinit cu trunchiul ridicat pe jumătate. Dacă este cazul se deschide fereastra, se relaxează cravata şi cureaua, menţinând bărbia în sus şi capul uşor dat pe spate, în special dacă bolnavul nu respiră bine. Nu se va administra absolut nici un medicament, aliment sau băutură bolnavului inconştient. Dr. Cobzariu Iosif Florin (Dr. CIF).
Dacă aţi alertat 112, la telefon, precizaţi:
Adresa bolnavului (dacă ştie unde să meargă, orice sistem medical de urgenţă bine organizat, pleacă imediat la caz, restul informaţiilor primindu-le pe parcurs);
Adresa bolnavului (dacă ştie unde să meargă, orice sistem medical de urgenţă bine organizat, pleacă imediat la caz, restul informaţiilor primindu-le pe parcurs);
Descrierea cazului: dacă bolnavul se ştie sau nu cu hipertensiune, cauza bănuită a creşterii tensiunii, semnele care au apărut şi au alertat bolnavul sau familia;
Dacă a fost alertat medicul de familie
Datele personale ale celui care telefonează şi numărul de telefon.
