Investiţiile locale reprezintă o prioritate a Primăriei Deta în 2010. Fie că este vorba despre continuarea lucrărilor aflate deja în derulare sau despre lucrări noi, Primăria Deta a prevăzut pentru acestea, sume considerabile din bugetul local. În momentul de faţă, administraţia locală are in vizor:
• continuarea lucrărilor de modernizare a străzilor M. Damaschin, Sf.Ioan şi 16 Decembrie, cu îmbrăcăminte de beton, pe o lungime de 416 m, în valoare de 270.000 lei;
• lucrările de modernizare a străzilor Şirul Birda, Carpaţi, Bistriţei şi Termal, cu îmbrăcăminte de beton pe o lungime de 1928 m, în valoare de 530.000 lei;
• execuţia drumului în localitatea Opatiţa cu îmbrăcăminte de asfalt pe o lungime de aproximativ 250 m, în valoare de 64.000 lei;
• reactualizarea Planului Urbanistic General al oraşului Deta, în valoare contractată de 180.000 lei;
• proiectarea amenajării străzilor Trandafirilor, Tg. Mare, Aleea Gării şi Zona Termal, în valoare de 50.000 lei
• extinderea reţelei de canale pluviale pentru străzile Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, pe o lungime de 1550 m, în valoare de 200.000 lei;
• reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, Bl. 1 P-ţa Libertăţii, Bl. A5 Zona Tg.Mare, Bl. A16 Zona Elena Ghenescu şi Bl. B Ştefan cel Mare, în valoare de 400.000 lei;
• realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru reabilitarea blocurilor amintite mai sus, în valoare de 50.000 lei;
• realizarea de studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru încă trei blocuri ANL, locuinţe pentru tineri şi un bloc pentru locuinţe sociale, în valoare de 60.000 lei;
• realizarea de studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru reabilitarea Grupului Şcolar Deta, în valoare de 130.000 lei;
• execuţia gardului pentru Birdeanca, în valoare de 50.000 lei;
realizarea de branşamente utilităţi pentru blocuri ANL A şi B de pe strada Orhideelor, în Zona Termal, în valoare de 100.000 lei;
• reparaţii capitale la muzeul vechi, în valoare de 100.000 lei;
• proiectul tehnic pentru stadionul de la Opatiţa, în valoare de 6.500 lei;
• execuţia lucrărilor pentru ridicarea stadionului Opatiţa, în valoare de 100.000 lei;
• execuţia branşamentului la utilităţi pentru stadionul Opatiţa şi Casa de cultură Deta, în valoare de 240.000 lei
Valoare totală a investiţiilor în derulare şi a lucrarilor care vor începe în 2010 este de 2.530.500 lei. Banii sunt alocaţi din bugetul local al oraşului Deta. Din fondurile ANL (Agenţia Naţională de Locuinţe) se vor construi începând cu anul 2010, încă 64 de apartamente, dintre care, 30 de apartamente cu 2 camere şi 4 apartamente cu o singură cameră, în Zona Termal Deta. Tot la capitolul investiţii în Deta, din fondurile CNI (Companiei Naţionale de Investiţii) în anul 2010 vor începe lucrările de construire a unei Case de cultură noi în Parcul oraşului Deta. De asemenea s-au făcut propuneri noi de cuprindere în Programul ANL pe 2010 a încă trei blocuri cu 80 apartamente, destinate tinerilor din localitatea noastră. Nu în ultimul rând, Primăria Deta, a pus la dispoziţia Guvernului, un teren lângă parcul oraşului Deta pentru construirea unui cămin de bătrâni. Dorina Beleţescu

Dacă până anul trecut, odată cu lansarea Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia, contactele şi încercările de comunicare instituţională între Deta şi Vrsač erau aproape inexistente, iată că administatia locală a oraşului nostru a făcut primii paşi spre o colaborare pe termen lung în beneficiul ambelor comunităţi atât pe plan socio-cultural, dar mai ales economic. La începutul lunii martie, Petre Roman, primarul oraşului Deta, alături de reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Timiş, Agenţiei de Dezvoltare Economică Timiş şi ai Asociaţiei consiliilor locale din zona de sud a judeţului Timiş, împreună cu autorităţile locale din localitatea Vrsač, au avut o întâlnire de lucru care a pus bazele unei viitoare Strategii de Dezvoltare Economică şi Socială, având ca punct de plecare oraşul Timişoara, cu punct terminus oraşul Deta şi frontiera comună cu Serbia, iar în Serbia localitatea Vrsač cu cele 22 de mici comunităţi din arondismentul acesteia. Strategia va avea în vedere realizarea unei integrări economice unitare şi echilibrate între comunităţile transfrontaliere şi va urmări în viitorii 5 ani să crească forţa de muncă calificată şi disponibilitatea oamenilor să facă naveta. De asemenea, strategia a vizat oferirea de facilităţi pentru investitori, existenţa sau construirea de zone industriale care vor fi puse la dispoziţia investitorilor, disponibilitatea autorităţilor locale de colaborare şi sprijin în plan politic şi economic, dezvoltarea şi promovarea turismului, reabilitarea de şcoli şi spitale, înfiinţarea de companii cu capital mixt, derularea de investiţii şi nu în ultimul rând realizarea de autostrăzi şi drumuri rapide. Gheorghe Duţă

“Desfiinţarea Parchetului de pe lângă Judecătoria oraşului Deta şi a Judecătoriei Deta afectează negativ 50.000 de locuitori din regiune, încetineşte procesul de combatere a infracţionalităţii şi ameninţă serios sentimentul de siguranţă civică în rândul cetăţenilor” a susţinut deputatul Gheorghe Ciobanu într-o interpelare scrisă către ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. “Rolul meu, în calitate de deputat, este să apăr interesele cetăţenilor din colegiul 10 Deta, iar atunci când locuitorii mi se adresează, întotdeauna voi încerca să îi ajut atât cât îmi stă în putinţă” a răspuns parlamentarul atunci când a fost întrebat despre motivul care a stat în spatele interpelării. Deputatul a cerut ministrului să analizeze situaţia de la Deta şi să retragă decizia de desfiinţare a Parchetului şi a Judecătoriei de la Deta.

În locul sărbătoririi tradiţionale a Zilei internaţionale a Femeii, doamnele şi domnişoarele din Deta s-au luptat în cadrul unei competiţii sportive

Pe lângă semnificaţia specifică zilei mămicilor, 8 martie, a însemnat pentru oraşul Deta, desfăşurarea campionatului orăşenesc de handbal feminin, ediţia 2010. Iniţiativa i-a aparţinut Iulianei Komşa, consilieră UDMR. Spre bucuria organizatorilor, la Cupa 8 martie s-au înscris cinci echipe, trei echipe din localitatea noastră şi două echipe din judeţ. Primăria oraşului nu a trecut cu vederea modul inedit de sărbătorire a doamnelor şi domnişoarelor din Deta, motiv pentru care a sprijinit evenimentul cu suma de 800 ron, bani din care s-au cumpărat cupe, medalii şi premii. “Mă bucur că am participat la această competiţie, e ceva inedit şi sper să se bucure de o lungă tradiţie, aşa cum este cazul campionatelor de fotbal Maracana şi Mihai Mărgineanţu. Sportul este foarte important, ne modelează fizic dar şi psihic”, ne-a spus una dintre participantele la eveniment. Cupa 8 Martie a fost câştigată de Liceul Teoretic TRAIAN VUIA din Făget; locul doi i-a revenit echipei Femina Deta, locul trei a fost adjudecat de Grupul Şcolar Sf. Nicolae Deta, iar diplome de participare au primit echipele Remember Deta si Liceul PECIUL NOU. Cea mai tehnică jucătoare a fost desemnată PELIN ADELINA, de la Grup Şcolar Sf. Nicolae Deta, iar MISS CUPA 8 MARTIE i-a revenit lui ŞTEFAN SIMONA, de la Femina Deta. La bunul mers al competiţiei au constribuit viceprimarul Gerhardt Sămanţu, consilierul Radu Rotar şi profesorii Lenuţa Galamboş şi Francisc Szabo. Pe aceasta cale, organizatorii îi mulţumesc în mod deosebit lui Erich Galamboş pentru sprijinul acordat în formarea şi antrenarea celor două echipe, Femina şi Remember Deta.

De ziua mămicii, micuţii de la grădiniţele din Deta s-au bucurat împreună cu părinţii de diferite jocuri distractive

În preajma Zilei de 8 Martie, în grădiniţele oraşului Deta au fost organizate serbări deosebite, în funcţie vârsta copiilor. În cazul nivelului I care cuprinde copii cu vârsta între 3 şi 5 ani, serbările au fost schimbate cu activităţi didactice susţinute în faţa părinţilor, mai precis, micuţii s-au distrat participând la diferite jocuri. În cazul nivelului II, care include copiii cu vârsta între 5 şi 7 ani, cadrele didactice au pregătit serbări tradiţionale, cu montaje literar-muzicale şi dansuri populare şi moderne. Dansurile populare au fost minunate, prin frumuseţea costumelor, a melodiilor, prin expresivitatea mişcărilor, dar mai ales prin voioşia dată copiilor. O mare priză au avut dansurile tematice ţigăneşti, realizate cu spontaneitate şi dinamism de către copiii grupelor mari. Astfel, se poate spune cu certitudine că ziua de 8 Martie a fost sărbătorită în grădiniţe, cu multe surprize atât pentru părinţi cât şi pentru copii. Părinţii au fost încantaţi, au aplaudat şi s-au bucurat că au putut fi impreună cu copiii. Ţăran Mariana

La început de primăvară, formaţia de dansuri populare a Casei de cultură orăşeneşti Deta, a fost invitată şi a participat în direct, la emisiunea „Cântecul de acasă”, de la TVR 2 Timişoara, transmisiune moderată de cunoscuţii interpreţi de muzică populară Tiberiu Ceia şi Felicia Stoian. Formaţia noastră a evoluat în deschidere cu o suită de dansuri populare din zona de şes a Banatului după care a prezentat diferite dansuri alături de apreciaţi solişti de muzică populară, printre care Camelia Ciocu, Simona Lupulescu şi Mitru Teleagă. La fel ca întotdeuna, aceşti tineri minunaţi, au reprezentat oraşul nostru cu cinste, mândrie şi devotament. Intrând în casele locuitorilor oraşului Deta prin intermediul media, formaţia de dansuri populare a Casei de cultură, a oferit cel mai frumos cadou la început de primăvară, un mărtişor din suflet pentru toţi cei care i-au urmărit. Doresc să mulţumesc Primăriei Deta pentru sprijinul acordat în tot ceea ce înseamnă folclor şi cultură în oraşul nostru. Ovidiu Ivancea

Competitia se va desfasura in data de 14.03.2010, incepind de la ora 9³º, in sala de sport a orasului Deta. Toti cei care doresc sa participe la aceasta competitie, sunt rugati sa se inscrie la d-l Pelin Florin, administrator la sala de sport a orasului Deta, pana cel tarziu miercuri 10.03.2010 orele 16°°. Inscrierile se fac pe doua categorii, incepatori sau avansati.

După mai bine de 40 de ani, locul în care pacienţii vin să îsi redobândească sănătatea, a primit o noua faţă. Spitalul Orăşenesc Deta funcţionează în locaţia actuală din anul 1968, dată de la care nu au fost executate lucrări majore de reparaţii. În timp, absenţa lucrărilor de recondiţionare au dus la o stare avansată de degradare a spitalului atât din punct de vedere al construcţiei, cât şi în ceea ce priveşte partea de instalaţii, tâmplărie exterioară şi interioară, reţeaua de apă, canalizare, instalaţii electrice şi centrala termică. Memoriile depuse la Ministerul Sănătăţii de-a lungul timpului de către conducerea spitalului, alături de sprijinul primarului Petru Roman au determinat în cele din urmă demararea lucrărilor de reabilitare. Reparaţiile capitale au fost începute în trimestrul II al anului 2009. Prima finanţare a vizat reparaţia compartimentului de nou născuţi, această lucrare costând aproximativ 40.000 lei, banii fiind obţinuţi cu ajutorul deputatului PD-L Gheorghe Ciobanu. Finanţările ulterioare au fost obţinute de la Ministerul Sănătăţii, iniţial fiind aprobată reparaţia capitală la pavilionul principal al Spitalului Orăşenesc Deta, lucrare denumită “Deta 1”, cu o sumă alocată de 3.094.000 lei. Reparaţiile aferente proiectului “Deta 1” au constat în lucrări de tencuială a pereţilor, zugrăveli lavabile la toate încăperile spitalului şi schimbarea instalaţiei electrice în totalitate. De asemenea s-a operat schimbarea reţelei de apă şi canalizare, executarea de pardoseli din covor PVC pe întreaga suprafaţă, înlocuirea tâmplăriei exterioare, înlocuirea tâmplăriei interioare, aplicarea pe faţadă a izolaţiei de tip termosistem, înlocuirea jgheaburilor şi burlanelor existente, refacerea acoperişului la blocul operator, înlocuirea obiectelor sanitare, reabilitarea sistemului de încălzire prin montarea unui cazan şi centrale termice noi şi montarea a unui număr de 18 panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere. Cea de-a două finanţare, denumită “Deta 2” a constat din renovarea clădirilor anexe ale spitalului, respectiv:
– corpul A : spălătoria şi blocul alimentar în regim de înălţime parter, cu structură de cărămidă şi stâlpi din beton armat, care vor fi dotate conform cerinţelor actuale de funcţionare; corpul A va avea la mansardă laboratorul de analize medicale şi bacteriologie;
– corpul B în care vor funcţiona două cabinete medicale: cabinetul de pneumoftiziologie şi cabinetul de planificare familială; magazine bloc alimentar, un garaj şi camera grup electrogen.
– corpul C va fi reparat şi amenajat pentru arhiva spitalului.
– corpul D va găzdui vestiare şi un grup sanitar.
Pentru lucrarea “Deta 2” au fost alocaţi 2.432.000 lei. Lucrările se vor finaliza în totalitate la începutul lunii mai 2010. În momentul finalizării lucrărilor, Spitalul nostru va funcţiona la standarde europene fiind transformat într-un spital modern, autorizat din punct de vedere medico-sanitar, capabil să acopere necesarul de servicii medicale pentru întreaga populaţie arondată. Dr. STANA TEREZIA-ELENA.

Nu vor fi nevoiţi să facă naveta la alte şcoli. Primăria Deta a reuşit să convingă Inspectoratul Şcolar să menţină clasele 1-4 de la şcoala din Opatiţa dar şi clasele primare, cu predare în limba maghiară, de la Grupul Şcolar “Sfântu` Nicolae”. De altfel, Consiliul local Deta a adoptat şi o hotărâre prin care în planul de şcolarizare se menţin clasele existente. În acelaşi timp, s-a stabilit ca Primăria Deta să suporte diferenţa de bani între sumele prevăzute de lege, alocate pentru un elev (cost efectiv specific pe elev) şi cele care vor fi cheltuite efectiv pentru aceştia.

Spital modern

De fiecare dată când o investiţie importantă se apropie de final simt o bucurie deosebită. Cu atât mai mult mă bucur atunci când e vorba de şcoală sau de spital. Am supravegheat cu atenţie lucrările la spitalul orăşenesc Deta şi acum, când reabilitarea se apropie de final, fiecare locuitor al oraşului poate vedea ce schimbări importante s-au produs la această clădire care, nu a mai beneficiat de atenţie de mai bine de 40 de ani. Din luna mai cei care vor trece pragul spitalului, se vor putea bucura de condiţii civilizate de tratament. Din punctul nostru de vedere am făcut tot ce se putea face pentru a asigura aceste condiţii şi sunt convins că şi Ministerul Sănătăţii şi Direcţia Sanitară ne vor ajuta să dotăm acest spital la standarde cât mai înalte. Cei care au nevoie de serviciile spitalului au deja suficiente necazuri şi de aceea trebuie să beneficieze măcar de condiţii bune de tratament. Lucrările de reabilitare de la spital au avut nevoie de o finanţare importantă şi mă bucur că am reuşit să obţin aceste fonduri pentru că numai în acest fel putem spune că în urma noastră va rămâne ceva. Am reuşit să obţinem aceşti bani şi nu avem de gând să ne oprim astfel încât acest tip de investiţii vor continua şi în anii următori când ne vom îndrepta atenţia şi spre alte obiective care au nevoie de reabilitări importante.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support