Comisia pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite, taxe, servicii şi comerţ
1. Şămanţu Gerhart preşedinte
2. Susa Virgil secretar
3. Vertopan Zoran membru
4. Mateescu Adina-Maria membru
5. Katona Gheorghe membru
6. Voiculescu Alexandru membru
7. Stanciu Nicolae membru
8. Chiticariu Marcel membru
9. Ioţcov Lucian membru
10. Despi Ioan membru
11. Rotar Radu membru

Comisia pentru urbanism, protecţia mediului, lucrări publice, administrarea patrimoniului public şi privat al oraşului
1. Katona Gheorghe preşedinte
2.Voiculescu Alexandru secretar
3. Vertopan Zoran membru
4. Komşa Iuliana membru
5. David Gheorghe-Vasile membru
6. Şămanţu Gerhart membru
7. Stanciu Nicolae membru
8. Chiticariu Marcel membru
9. Ioţcov Lucian membru

Comisia pentru protecţie socială, sănătate, învăţământ, cultură şi sport
1. Komşa Iuliana preşedinte
2. Mateescu Adina secretar
3. Ilian Ionel membru
4. Buhaş Crăciun membru
5. Rotar Radu membru

Comisia juridică, administraţie locală, ordine publică, drepturile omului, culte şi relaţii de colaborare cu localităţi din străinătate
1. David Gheorghe-Vasile preşedinte
2. Susa Virgil secretar
3. Ilian Ionel membru
4. Despi Ioan membru
5. Buhaş Crăciun membru

24 ianuarie 1859, a rămas în istoria românilor ziua în care a început realizarea visului ce a ţinut uniţi sub acelaşi steag românii din toate pământurile româneşti, unirea într-un singur stat.
La sfârşitul secolului XIX, nu se putea pune problema unirii tuturor românilor, din cauză că Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic, mare putere europeană, însă Criza Orientală a creat condiţii în care, unirea românilor din Ţara Românească şi Moldova se putea realiza. Acest lucru a fost discutat la Congresul de Pace de la Paris din 1856, ce a avut loc la finalul Războiului Crimeii din 1853-1856, încheiat cu victoria Turciei, Franţei, Angliei şi Sardiniei contra Rusiei. Ideea unirii românilor a fost susţinută în cadrul discuţiilor de către ministrul de externe al Franţei, contele Waleski. Noul stat ar fi format o barieră naturală în calea expansiunii Rusiei Ţariste şi ar fi apărat, în acelaşi timp, integritatea Imperiului Otoman.
Congresul de la Paris a permis transformarea chestiunii româneşti într-o problemă internaţională. Marile Puteri, având poziţii diferite au hotărât consultarea poporului român în privinţa unirii. Astfel s-a hotărât constituirea în ambele ţări a unor adunări consultative numite Divanurile (Adunările) ad-hoc, alcătuite din reprezentanţi ai tuturor stărilor sociale. Cele două adunări, deşi au lucrat separate, au prezentat marilor puteri propuneri identice, cerând unirea sub conducerea unui prinţ străin, garantarea autonomiei şi neutralităţii teritoriului
În anul 1858, Marile Puteri, s-au întrunit la Paris, într-o nouă conferinţă pentru a decide organizarea Principatelor, astfel statul nou format purta numele de „Principatele Unite Moldova şi Valahia”, iar unirea era doar parţială. Fiecare principat urma să aibă domni, guverne şi Adunări legiuitoare separate, iar instituţii comune – Curtea de Justiţie şi Casaţie, tribunal suprem şi Comisia Centrală, ce alcătuia legile, ambele la Focşani.
Adunarea electivă din Moldova dominată de unionişti, l-au ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, candidatul „Partidei Naţionale”, la 5 ianuarie 1859. La Bucureşti sub presiunea populaţiei, Adunarea l-a ales domn tot pe Cuza, la 24 ianuarie 1859. Unioniştii s-au bazat pe faptul că prevederile Convenţiei de la Paris din 1858, nu interziceau alegerea aceleiaşi persoane ca domn în ambele ţări.
Aniversarea a 150 de ani de la acest eveniment a fost sărbătorită de către elevii Grupului Şcolar „Sf. Nicolae” Deta, prin punerea în scenă a piesei „Moş Ion Roată şi Unirea”. Ambianţa creată a fost una de mare emoţie şi bucurie, elevi şi profesori trecând dincolo de bariera timpului şi degajând totodată spiritul Unirii, prezent pe toată durata spectacolului. Într-o perioadă în care tindem sa ignorăm, conştient sau nu, simbolurile noastre naţionale, spectacolul în sine a reprezentat o transpunere cu iz palpabil, a realităţilor din Ţările Române din acea vreme.

S-au remarcat, sub îndrumarea domnişoarei profesoare Alina Popescu, elevii din urmatoarele roluri: povestitorul Ioana Danilcenco din clasa a X-a Real, Mircea Slabu din clasa a XI-a Uman ce a jucat rolul lui Moş Ion Roată, deputat al ţăranilor în Adunarea ad-hoc a Moldovei, boierul interpretat de Marius Chelaru din clasa a X-a Real şi grupurile de boieri şi ţărani interpretate de elevii claselor a IX-a şi a XII-a Servicii.
Prof. Ilariana Sofian

În vacanţa intersemestriale, 2 – 9 februarie 2009, echipa de handbal fete, clasele V – VIII, de la Grupul Şcolar „Sf. Nicolae” Deta au participat la o pregătire centralizată în oraşul Bălan, judeţul Harghita.

A fost aleasă această locaţie deoarece instituţia noastră a încheiat un parteneriat şcolar denumit „Curcubeul prieteniei” cu Şcoala Generală „Geo Bogza” Bălan, parteneriat care are ca obiectiv stabilirea de relaţii interpersonale între elevii celor două şcoli, schimburi de experienţă, organizarea şi derularea unor activităţi cultural-sportive.

Luni dimineaţa, devreme, am plecat la drum plini de entuziasm şi curiozitate. Am oprit la Sighişoara unde am urcat în Cetatea medievală, am vizitat Biserica din deal şi am văzut oraşul de sus.

După o lungă călătorie, am ajuns la „polul” frigului unde am fost întâmpinaţi cu căldură de primarul oraşului, dl. Mihai Mereş. După o scurtă odihnă, am început antrenamentele grele şi obositoare. Pentru a alunga oboseala şi pentru a ne face şederea cât mai plăcută, am alternat antrenamentele cu diferite activităţi distractive, cu drumeţii.

Astfel, în prima seară, ne-am întâlnit cu câţiva elevi de la şcoala gazdă, cu care ne-am împrietenit cu uşurinţă. A urmat o excursie la Lacul Roşu unde ne-am plimbat pe lacul îngheţat, am ascultat legenda acestuia şi am străbătut Cheile Bicazului pe jos. Frumuseţile peisajului, tinereţea şi voia bună au făcut să avem o zi deosebită. Cum oraşul Bălan se află situat la poalele Munţilor Hăşmaş, din programul nostru nu a putut lipsi o drumeţie la Piatra Singuratică. Drumul a fost greu şi alunecos, dar zăpada mare şi peisajul au făcut ca oboseala să nu fie simţită. Ceaiul fierbinte cu care am fost aşteptaţi la cabană ne-a încălzit şi astfel am început joaca şi bulgăreala cu zăpadă. La întoarcere, drumul ni s-a părut mai uşor, deoarece punga de nylon a ţinut locul săniuţei, iar chiotele noastre de bucurie răsunau pretutindeni.

Timpul a trecut repede, iar vacanţa, fiind pe sfârşite, cu regret în suflet, am început pregătirea pentru întoarcerea acasă. Am plecat din Bălan cu gândul revenirii şi cu multe prietenii legate.

Toate acestea nu ar fi fost posibile dacă oameni darnici şi mărinimoşi nu ne-ar fi sprijinit financiar în organizarea acestei vacanţe. Mulţumim din suflet d-lui Petre Berci, d-lui Dan Mătăsaru, Primăriei Oraşului Deta, d-lui primar Petru Roman, Primăriei Comunei Voiteg, Grupului Şcolar „Sf. Nicolae” Deta nu în ultimul rând d-lui Mihai Mereş, primarul oraşului Bălan, pentru ospitalitate.
Prof. Szabo Francisc

Competiţia sportivă la fotbal de sală va fi dedicată, din acest an, memoriei domnului Mihai Margineanţu, profesor care pe parcursul vieţii şi-a dedicat o mare parte din timp sportului din oraşul nostru.
La competiţia desfăşurată în 31.01.2009 şi 01.02.2009 au participat 16 echipe din oraş şi zonă: Old-Boys – Roşu Ioan, Jandarmeria Deta – Costin Cristian, Raris Denta – Keller Mihai, Mihai Eminescu – Rujici Răzvan, Atletico – Gava Lucian, Fiorentina – Puşcaş Ilie, Antitutun – Nogai Nicolae, S.C. Diamant – Cârciu Cristian, Arsenal – Pantis Alexandru, Steaua Timişoara – Vana Pompiliu, Speranţa Birda – Raciov Ciprian, F.C. Deta Juniori – Seculin Daniel, Banloc – Suciu Teodor, S.C. Chinco – Pop Dorian, Soca – Iovanovici Vasile si Opatiţa – Dume Florin.

S-au acordat următoarele premii:

Locul I: Arsenal
Locul II: S.C. Diamant
Locul III: Speranţa Birda
Golgheter: Fiştea Adrian
Cel mai bun portar: Roibu Ciprian

Competiţia s-a desfăşurat în condiţii bune, spiritul de “fair play” dominând atat pe teren cât şi în tribune. Mulţumim pentru implicare tânărului profesor de sport Iovan Eugen şi tuturor celor care şi-au adus aportul în organizarea competiţiei.
Şămanţu Gerhart

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DETA doreşte să monteze un sistem automatizat, electric de acţionare a clopotelor la biserica nouă, costul lucrărilor fiind în valoare de 3.000 de euro. Cei care doresc să contribuie financiar la executarea acestei lucrări o pot face la Oficiul parohial din str. Ştefan cel Mare nr.4, la Protopopiatul ortodox din str. 1 Mai nr.4 sau la Capela ortodoxă din str. Mihai Eminescu nr.15, în zilele în care se săvârşesc sfintele slujbe. Relaţii la telefoanele: 0256/390644, 0256/390631, 0744829802.
Preot Paroh CIPRIAN BLAGOE

SCHEIN ELENA 42 de ani decedată la data de 15.01.2009

GIESER JOSEF 85 de ani decedat la data de 17.01.2009

PETREI CORNELIU 60 de ani decedat la data de 18.01.2009

VIKONKAL FRANCISC 77 de ani decedat la data de 20.01.2009

NEMETH TECLA 85 de ani decedată la data de 3.02.2009

IVANOVICI MARIOARA 57 de ani decedată la data de 5.02.2009

RACZ IULIANA 73 de ani decedată la data de 8.02.2009

Primăria oraşului Deta transmite sincere condoleanţe familiilor îndoliate.


Finanţarea europeană prin Programul Phare 2006 – Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local III-IV, a contribuit la eficientizarea Serviciului de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Deta. Parteneri in cadrul proiectului au fost Instituţia Prefectului Judeţului Timiş şi Asociaţia Timiş Torontal.
Proiectul în valoare de 100.000 de euro din care 10% cofinanţare de la bugetul local a avut în vedere:
– Achiziţionarea şi dotarea cu echipament specific activităţilor pe care le desfaşoară la calamităţi
– Amenajarea, dotarea şi utilarea unui birou destinat Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului Operaţional Local pentru Situaţii de Urgenţă/Centrul de Coordonare şi Conducere a Evacuării
– Organizarea unei instruiri specifice de formare de specialitate pentru pregătirea membrilor Serviciului de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă
-Organizarea a două sesiuni de pregătire şi instruire specifice de scurtă durată a membrilor administraţei publice locale, a organismelor înfiinţate să funcţioneze şi să gestioneze Situaţiile de Urgenţă.
– Organizarea a două campanii de informare şi diseminare (una locală şi una microregională) destinate sensibilizării şi prevenirii locuitorilor oraşului Deta şi a celor din zona limitrofă cu privire la măsurile care se pot lua în cazul catastrofelor, accidentelor, evenimentelor cu potenţial risc de pericol dar şi cu scopul de a creşte numărul potenţialilor voluntari din Serviciul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă.
-Organizarea a două sesiuni de promovare a proiectului în cadrul comunităţii locale.

“Prin finalizarea acestui proiect sperăm să fim un model şi pentru alte comunităţi, dar şi să atragem persoane care să înţeleagă semnificaţia noţiunii de voluntariat” declară primarul Petru Roman.
Duţă Gheorghe

1 ianuarie: Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sfântul Vasile cel Mare
-Tăierea împrejur („peritomi” în limba greacă), este un ritual religios la evrei legiferat de Moise (Ioan 7,22-23) care se făcea de către preoţi, sâmbăta, în amintirea scoaterii lor din Egipt. Operaţia consta în tăierea prepuţului băieţilor, în a 8-a zi de la naştere. Ioan Botezătorul şi Iisus Hristos, ca prunci au fost supuşi acestui ritual (Luca 1,59-2,21). Tot cu acest prilej i se punea numele copilului. Tăierea împrejur ţinea loc de botez la vechii evrei. Iar în sens metaforic se vorbeşte de „tăierea împrejur a inimii”, în duh, nu în literă (Romani 2,29;15,8. Mântuirea este darul lui Hristos, după răscumpărarea păcatului omenirii pe cruce prin Sângele Său şi împăcarea ei cu Dumnezeu (Romani 5,10-11;Efeseni 2,14-16) Ea urmează a fi însuşită prin harul înoirii şi al înfierii şi prin credinţa şi faptele bune, efect al „tăierii împrejur” spirituale a inimii, ascunsă, interioară. (Pr.Dr.J.M „Dicţionar al N.T”).
6 ianuarie. BOTEZUL DOMNULUI-nostru Iisus Hristos- NU ESTE BOTEZUL CREŞTIN (greşeală pe care o fac neoprotestanţii)-ci este botezul lui Ioan Botezătorul – Domnului fiind „botezul pocăinţei”. Aceasta pregătea „pentru primirea lui Hristos”. Acest botez a lui Iisus nu era o TAINĂ, ci un ritual, pentru că nu ierta păcatele, ci era numai o curăţire exterioară, simbolică. De aceea se şi zicea că este „spre iertarea păcatelor” (Lc 3,3), pe care avea să o facă Cel ce venea după Ioan (adică Mântuitorul). Mântuitorul Iisus Hristos s-a smerit acceptând botezul lui Ioan, Ioan ce a refuzat să-L acorde considerându-L fără nici un păcat strămoşesc sau personal.(Matei 3,15)-unde se zicea foarte limpede: „El a primit botezul lui Ioan „ca să împlinească Dreptatea”.(Pr.Dr.I.Mircea „Dicţionarul N.T).
7 ianuarie. SF.IOAN BOTEZĂTORUL-ultimul şi cel mai mare profet al Vechiului Testament. Fiu de preot şi preoteasă-Zaharia şi Elisabeta, Sf.Ioan Botezătorul, devine o „celebritate” a societăţii iudaice, stăpânite de Irod-regele -care trăia în păcat cu cumnata sa. Nefericitul moment al destrăbălării de la curtea regală îl aduce pe Irod să promită pentru un simplu dans al nepoatei sale, promisiunea decapitării lui Ioan Botezătorul, care va deveni în faţa poporului iudeu un martir, iar Irod regele preapăcătos un om compromis în faţa supuşilor-murind ca un câine, după ce a domnit ca un leu.
Pr.Prof. Petru Dan Corneanu

Dintre câte sărbători sunt într-un an, Crăciunul are o însemnătate deosebită pentru noi toţi. Seara de ajun, seara colindelor, vremea bucuriei când Naşterea Domnului Isus ne umple sufletele făcându-ne să devenim mai buni, să ne gândim la semenii noştri, a fost marcată şi în oraşul Deta, prin evenimentul ajuns deja o tradiţie ,, Sărbătoarea Pomului de Crăciun,,.
Au participat grupuri de colindători din partea:
Bisericii ortodoxe române-Opatiţa
Bisericii ortodoxe sârbe
Bisericii penticostale
Bisericii baptiste
Bisericii Agape
Uniunii bulgare din Deta
Fanfara Bisericii Betania din Jebel
Acest eveniment a fost organizat de către Primăria oraşului Deta, Casa de cultură orăşenească Deta, cu sprijinul a doi sponsori foarte importanti, S.C. ,,CHINCO IMPEX,, SRL şi S.C. ,,DS-ASA NOM,, SRL, cărora le mulţumim. Toţi colindătorii precum şi copiii prezenţi, au primit câte o pungă de la Moş Crăciun, fiind împărţite astfel un număr de 430 de pungi.
Ovidiu Ivancea
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support