Ne-am aliniat într-o dimineaţă rece şi gri de octombrie…Nu se putea numi Ziua Armatei fără a fi prilej de întâlnire! De peste tot,din satele şi micile orăşele,fără titluri şi grade pompoase, ne-am întâlnit fericiţi de revedere, strângându-ne mâinile bărbăteşte, chiar dacă toamna vieţii a început să lase urme adânci…

Imnul României a sunat ca o muzică sacră peste sufletele noastre, iar privirile obosite s-au transformat în autoritate profesională… eram deja alţii, cei care cu decenii în urmă depuneam jurământul sfânt, îmbrăcam cămaşa sacrificiului de sine şi porneam în marea bătălie a devenirii ca apărători , ca oameni, ca exemple tăcute şi modeste …

Poezia lui Ioan Alexandru şi muzica lui Grigore Leşe ne-au trimis la o revedere cu cei înrolaţi în armatele cerului…Prin faţa noastră, pe ceruri, defilau armatele celor ce nu mai sunt, rânduri rânduri de tăcuţi şi nepreţuiţi ,umbre ce ne-au vegheat devenirea, admirabili înaintaşi, modele şi făuritori de mituri.

Am întins degete nevăzute spre societatea civilă… iar ea ne-a întins braţele cu recunoştinţă! Nimic nu este mai de preţ decât respectul muncii făcute cu temei, îndeplinirea misiunii şi liniştea plecării din primul rând cu conştiinţa datoriei împlinite! Iar prezenţa reprezentantului Asociaţiei Seniorilor Deta, Dl Voiculescu a fost dovada că munca de o viaţă este recunoscută şi acum, când am îngroşat rândurile celor maturi. Şi administraţia publică locală ne-a onorat cu prezenţa d-lui Iovan care demonstrează utilitatea experienţei acumulate , implementând un suflu nou, viguros, ca o chemare a urbei de dincolo de lucruri, că mai avem multe de făcut!

Am ascultat expuneri şi am văzut filme despre eroism şi eroi… chipuri dârze alunecau pe ecran dar dincolo de lucruri, de fapt eroi ai luptei cu noi înşine eram noi, cei plecaţi din linia întâi…Iar la o ţigară fumată cu nesaţ, povestirile celor cărunţi aminteau dimineţile oraşului liniştit în numele căruia am albit, am trăit intens, ne-am jertfit familii ori multe clipe frumoase dintr-o viaţă dedicată profesiei, mândriei de a fi exemplu, numit simplu şi anonim, apărător…

Ne-am petrecut cu demnitate, respirând istorie…

Ce poate fi mai înălţător şi recunoscător decât secunda de sinceritate în care, după ani, îţi aminteşti de curaj, abnegaţie, devotament, chiar patriotism…Ce poate fi mai respectuos decât dorinţa de a spune simplu, şi eu mi-am îndeplinit misiunea încredinţată!

Căci am iubit meseria de apărător al liniştii cetăţii şi am făcut-o pentru temeinicia iubirii …fără rezerve, cu toată fiinţa, fără pretenţii, până la sacrificiu! Căci am păşit în rândurile profesiei sacrificiului de sine, şi am făcut-o pentru clarul ochilor si pentru somnul liniştit de acum! Fără a avea capricii de mesean, fără a cere o secundă dreptul la pita rotundă a avantajului material! Doamne,mai ţineţi minte că am jurat să plătim liniştea ţării cu ce am avut mai scump ca simpli muritori,cu preţul vieţii ?

Căci am păstrat în adâncurile ochilor noştri secunda dramatică a deciziei dureroase şi am făcut-o pentru clarul conştiinţei, pentru modestia anonimatului şi mai ales pentru mândria de a ne lua copilaşii de mână şi a-i plimba printre amintiri cu conştiinţa împăcată… Iar dacă am greşit, nopţile de nesomn, şi regretele şi sufletele noastre neîncetat vor plăti! Nicio secundă din trecut nu va umbri demnitatea zilei de astăzi !

Ne-am despărţit într-o amiază rece şi gri de octombrie… Nu se putea numi Ziua Armatei fără a fi un prilej de a ne angaja la o noua reîntâlnire peste un an …şi aceasta pentru că Armata, ca şi conştiinţa de sine şi de neam, nu piere! Ciurean T.

În data de 30 octombrie 2014, la ora 22, a avut loc la Spitalul Orăşenesc Deta o simulare de incendiu. Personalul spitalului împreună cu echipa de intervenţie a Subunităţii de Pompieri Deta condusă de mr. Ioniţă Herişanu au acţionat cu două autospeciale de stingere a incendiilor şi cu un număr de 8 pompieri. Simularea incendiului s-a făcut la secţiile Interne şi Ginecologie şi a decurs fără incidente. Pe timpul exerciţiului s-a pus un accent deosebit pe procedura de urmat de către personalul spitalului, pentru ca evacuarea pacienţilor să se facă rapid şi în condiţii de siguranţă. Mulţumim pe această cale tuturor persoanelor care au acţionat la acest exerciţiu de simulare.Mihai Velyacsek.

PETCOV HERTA decedată la data de 22.10.2014 – 51 ani.
MAJOROVICS MARIA decedată la data de 25.10.2014 – 73 ani.
STROE IULIANA decedată la data de 28.10.2014 – 85 ani.

Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Ca în fiecare an, rectificarea bugetară făcută de Consiliul Județean Timiș a lăsat orașul nostru pe ultimele locuri la împărțirea fondurilor. Banii de la județ se dau pe criterii politice fără să se țină cont de proiectele autorităților locale sau de nevoile din teritoriu. 
În acest an rectificarea bugetară a fost axată în principal pe satisfacerea localităților ale căror primari au profitat de ordonanța de Guvern care le-a permis să treacă la alt partid. Incurajându-se traseismul politic, toți cei care au trecut la PSD au fost recompensați cu diferite sume la rectificarea de buget făcută în ședința din 10 octombrie a Consiliului Județean. De exemplu, la repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale, orașul Recaș, al cărui primar a trecut de la PNL la PSD a primit 40 de mii de lei, în timp ce Deta a primit doar 30 de mii. La capitolul sume de echilibrare pentru drumuri, Deta a primit 50 de mii de lei în timp ce Recașul a primit 275 de mii de lei. Chiar și comune mai mici au fost favorizate pentru a recompensa adeziunea primarilor la PSD. Variașul a primit 225 de mii de lei, Șandra 200 de mii de lei, Periam 200 de mii de lei și Criciova 150 de mii de lei. 

“Chiar dacă am învățat și reușim să ne gospodărim singuri, fără bani de la Consiliul Județean sau de la Guvern, consider că nu e normal ca trădarea să fie recompensată, iar banii publici să fie la cheremul unui politician care să poată decidă soarta unor comunități. Administrația ar trebui să se curețe de factorul politic, iar banii publici să fie alocați și gestionați în funcție de prioritățile oamenilor, de proiectele și de planurile de dezvoltare derulate în concordanță cu strategiile de dezvoltare din fiecare localitate. Orașul nostru a fost întotdeauna pe ultimele locuri atunci când a venit vorba de alocarea de fonduri așa că știm să găsim surse de finanțare în altă parte. Accesăm fonduri europene și apelăm la surse de finanțare care nu au legătură cu politicul și am dovedit că putem să obținem acești bani. Acest lucru ne arată că proiectele noastre sunt bune, viabile, bine fundamentate economic și cel mai important, în folosul cetățenilor”, a spus primarul orașului Deta, Petru Roman.

La invitaţia conducerii comunei Trstenik din Serbia, ca semn de mulțumire pentru ajutorul primit din partea orasului nostru pe timpul inundaților din primăvara anului 2014, primarul Petru Roman a participat la festivitățile organizate cu ocazia Zilei Comunei Trstenik.
Comuna Trstenik este una din localităţile victime ale inundaţiilor dezastroase care au avut loc în această primăvară la vecinii noştri din Serbia. În data de 15 octombrie, Primăria Comunei Trstenik a sărbătorit Ziua Comunei sale, iar cu această ocazie a fost organizată o festivitate oficială la care au participat pe lângă conducerea Primăriei Trstenik şi reprezentanţi a Guvernului Serbiei, directori de mari întreprinderi şi directori a instituţiilor publice din Serbia cât şi din alte ţări străine. Festivitatea a avut ca scop decernarea oficială a diplomelor în semn de recunoaştere şi mulţumire pentru contribuţia şi donaţiile aduse cetăţenilor comunei Trstenik în urma pagubelor produse de inundaţiile catastrofale care au avut loc, o astfel de diplomă a fost acordată și orașului Deta, fiindu-i înmânată primarului Petru Roman. Diana Tătăruşanu.

O decizie pe care mi-o asum

Așa cum probabil știți deja, orașul nostru a fost din nou lăsat deoparte de autoritățile județene la ultima rectificare de buget. Liderii politici de la Timișoara au ales să dea bani acolo unde primarii și-au trădat alegătorii și partidele care i-au pus în funcții. Deși am fost și eu contactat pentru a face acest pas, am refuzat. Am ales să rămân același om dedicat comunității sale care refuză să facă orice compromis. Îmi asum această decizie pe care o consider justă și corectă, chiar dacă hotărârea mea a atras o serie de antipatii. Consider că pe termen lung este mai important să arătăm că Deta este un oraș al oamenilor corecți și deciși. Această hotărâre și determinare va atrage de partea noastră mai multă simpatie și mai mult sprijin decât un pumn de arginți aruncați în scop electoral de câțiva politicieni care astăzi sunt, mâine nu mai sunt. Am învățat să ne descurcăm și fără acești politicieni și vă asigur că Deta nu se va opri din procesul de modernizare și de dezvoltare. Avem surse de finanțare pe care le putem accesa și vom face acest lucru în perioada următoare. Putem să ne dezvoltăm și fără să ne vindem demnitatea și onoarea.  

Perfect integrat în peisajul de toamnă, platoul Casei Naţionale din Opatiţa a găzduit în luna octombrie, mult așteptata competiție gastronomică Ceaunul și Grătarul Opatița, ediția 2014.
Sărbătoarea gustului a fost organizată de Primăria și Consiliul Local al orașului Deta alături de Casa de cultură orăşenească Deta, reprezentând un prilej de bucurie, de socializare și de petrecere pentru toți cei prezenți.

Echipele participante, care mai de care mai inventive, i-au îmbiat pe toţi cei prezenţi cu gulaş, papricaş, fasole sau tocăniţe și au culminat cu oferirea unor delicoase preparate din fructe de mare. La fel ca şi in anii trecuţi, prietenii noştri de peste graniţă, din Serbia, au participat în număr foarte mare, o dovadă în plus a prieteniei și a bunei colaborări transfrontaliere. La „cea de-a doua rugă din Opatița”, așa cum a numit-o chiar primarul Petru Roman, s-a putut dansa mult după apusul soarelui, orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Deta fiind la înălţime şi făcându-se remarcată prin vocea inegalabilă şi repertoriul vast al Lucianei Borta, cunoscuta interpretă de muzică populară. Ovidiu Ivancea.
Echipele participante:
Coştei 1
Coştei 2
Sân` Ianăş
Militicevo
Motoclub Panonski husari
Grebenaţ
Mehala
Rotaru
TUndric band
Tineretu`
Seniorii Opatiţa
Bucătarii pricepuţi
Bucătarii veseli
Asociaţia pensionarilor MAI
Berariu seniori
Doru band

La mijlocul lunii octombrie, staţiunea inimilor Buziaş a devenit punctual de atracţie culinară bănăţeană, unde bucătarii din Banatul istoric s-au întrecut în cadrul renumitului festival timişean al papricaşului şi vinului. Sute de oameni au trecut duminică pe aleile Parcului din Buziaş atraşi de mirosurile apetisante a celor 55 de ceaune cu papricaş şi zacuscă, dar şi de spectacolul folcloric extraordinar din care au făcu parte zeci de artişti ai folclorului bănăţean. Ansamblul nostru, Sveti Nikola din Deta, a cucerit inimile şi aplauzele publicului cu prestaţia sa, fiind printre altele și singurul ansamblu sârbesc prezent pe scena festivalului. Membrii Sveti Nikola au urcat pe scenă alături de mari interpreţi ai Banatului precum Adrian Stanca, Ramona Iliesi, ansamblul Izvoraşul, fiind trecut puţin de miezul zilei, atunci când soarele a zâmbit cel mai frumos, cerul primind cu braţele deschise ritmurile muzici sârbeşti. Artiștii din Deta, prezenți pentru prima dată în localitatea Buziaş, au urcat pe scenă cu o coregrafie din zona Banat a Serbiei purtând numele “Moja Dika” și fiind semnată de Senadin Krstic. Coregrafia Sveti Nikola a reprezentat un moment de glorie al spectacolului avand în vedere că apariţia ansamblului nostru a adunat printre cei mai mulţi spectatori la scena festivalului. Amabilitatea, bucuria şi aprecierea directă a publicului din Buziaş au reprezentat pentru membrii ansamblului multă emoţie, plecând cu certitudinea că şi-au atins scopul, valorificând şi promovând oraşul Deta, precum și minunatul folclor sârbesc. Diana Tătăruşanu.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support