Nu departe de Universitatea din Iași, pe dealul Copoului, pe o bancă singuratică, am ascultat cu sufletul la gură povestea teiului bătrân. El m-a atenționat că steaua divinității liricii românești, Luceafărul, este considerat de critici una dintre cele mai frumoase creații din poezia europeană a secolului nouăsprezecelea. Totodată mi-a șoptit că pe aceeași bancă a stat și poetul născut în colțul minunat al Moldovei, la Ipotesti. M-a atenționat! Să-ți aduci aminte ce a spus istoricul contemporan Nicolae Dabija: “Eminescu este întâiul care a vorbit cu Dumnezeu în românește și Dumnezeu l-a înțeles. Limba miraculoasă în care a scris e românească. Eminescu dovedind astfel întregii lumi că pot fi scrise capodopere și în această limbă miraculoasă”. În încheiere, bătrânul tei mi-a spus: “Geniul lui Eminescu a împărțit literatură română în două, până la Eminescu și după Eminescu. El este ca regele Midos, pe ce pune mâna, se transformă în aur. Așa a făcut și cu dulcea noastră limbă românească pe care a eminescializat-o alături de teii, codrii, munții, lacurile și stelele noastre”. În fiecare an, pe 15 ianuarie, să mulțumim divinității că ne-a binecuvântat cu Eminescu. Endre Libus. 

Luna decembrie a adus iubitorilor muzicii de calitate din Deta un cadou muzical de excepție, un spectacol de anvergură suștinut de Orchestra Consiliului Național al Minorităților Naționale Române din Serbia. Evenimentul, organizat de Primărie în noua sală de spectacole a Centrului Cultural, a luat naștere la inițiativa primarului Petru Roman și s-a bucurat de aprecierea tuturor consumatorilor de cultură din orașul nostru. Programul a inclus colinde, muzică populară, muzică clasică și cântece patriotice. Profesionalismul orchestrei compuse din douăzeci și șase de membri și condusă de dirijorul Roman Bugar, a putut fi observată încă din culise. Ajungând cu cinci ore înainte de spectacol, artiștii au făcut o repetiție generală acordându-și fiecare instrument, probele de sunet cu amplificare fiind foarte importante, astfel încât să nu existe niciun fel de probleme în timpul prestației, punând un accent deosebit și pe ajustarea ținutei. În fața unei săli arhipline, spectacolul a început cu o suită orchestrală, în compoziția orchestrei fiind viori, saxofoane, clarinete, acordeoane, chitare, viola, țambal, contrabas, trompetă, urmată de soliști vocali și soliști instrumentiști. Soliștii vocali care au atras aplauzele publicului au fost Marina Jurca, Adina Ocolisan, Todor-Doru Ursu, Mariana Ocolisan Petrovici, Firuta Cinasi și nu în ultimul rând, la propunerea organizatorilor, Ramona Mercescu. Printre soliștii instrumentiști putem aminti pe Nelu Iencea – saxofon, laureat al premiului I la Festivalului Maria Tănase 2013 şi al premiului I la Festivalul „Strugurele de aur”, Jidvei 2014, alături de Lavinius Nicolaievici – clarinet, Dorel Cina – acordeon, Roman și Marin Bugar – vioară. Programul a fost prezentat, așa cum ne-am obișnuit la evenimente culturale, de către Diana Tătărușanu. Într-o atmosferă de sărbătoare, cu luminile stinse în sală, publicul prezent s-a putut delecta timp de două ore, ascultând melodii cunoscute într-o interpretare și orchestrație la cel mai înalt grad de profesionalism. Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural al orașului Deta.

Duminică, 21 decembrie 2014, colindătorii din Coştei, împreună cu instructorul prof. Marcel Novac şi preşedintele S.C.A. „Mihai Eminescu” Viorel Bălăgean, au trecut pragul orașului Deta, pentru a vesti bucuria Crăciunului enoriaşilor din Biserica Ortodoxă Română. Programul de colinde al coşteienilor i-a impresionat pe cei prezenţi, dovadă stând aplauzele prin care au fost încurajaţi după fiecare colindă interpretată cu mult suflet. După ce au cântat colindele „Hai ficiori cu tobele”, „Seara de Crăciun” şi „Deschide gazdă uşa”, a venit rândul tradiţionalului „La mulţi ani”. În cadrul evenimentului, preotul din Deta a ţinut să evidenţieze relaţiile de prietenie şi bună colaborare dintre cei doi primari, Petru Roman şi Viorel Bălăgean, dar mai ales schimbul de vizite dintre cele două localităţi, Deta şi Coştei, exprimându-şi dorinţa ca aceasta să continue şi pe viitor. Drept răsplată pentru impresionantul program, copiii din Coştei au primit câte un mic dar, iar apoi au fost oaspeţii primarului Petru Roman, servind masa împreună. Iar fiindcă Deta este un bun loc de vizitat, tinerii colindători, conduşi de Viorel Bălăgean, au vizitat orașul şi parcul îmbrăcat în straie de iarnă. Colindătorii din Coștei s-au reîntors acasă plini de impresii pozitive, motiv pentru care dorim să mulţumim pentru ospitalitate primarului Petru Roman și tuturor gazdelor noastre din Deta. Mariana Stratulat.

Decembrie este luna în care toată lumea așteaptă sărbătorile indiferent de religie sau etnie, este luna în care trebuie să devenim cu toții mai buni, cu sufletul deschis, să dăruim din ce avem și celorlalți semeni ai noștri. Un astfel de cadou a fost oferit cetățenilor de etnie maghiară din Deta de către corul de amatori „Șovirag” din comuna Coka, Serbia, ansamblu înființat în anul 2010. În 29 noiembrie, la Centrul cultural al orașului Deta, aceștia au prezentat un program artistic care a cuprins scenete si cântece în limba maghiară specifice sărbătorii de Advent. Toți cei prezenți s-au detașat de problemele curente, intrând pentru o ora în mirajul și farmecul sărbătorilor de iarnă. Program cultural-artistic a fost încă o dovadă a bunei colaborări transfrontaliere și a relațiilor de prietenie și colaborare cu localitatea Coka din Serbia, cu care orașul nostru este înfrățit. Ovidiu Ivancea, director Centrul cultural al orașului Deta.

După ani de zile în care Deta nu a avut o sală adecvată pentru desfăşurarea activităţilor cultural-artistice, clădirea de pe strada Ştefan cel Mare, cunoscută sub numele de Clubul sindicaliştilor din cadrul fostei fabrici Furnirul, a fost donată de către Forumul German Primăriei oraşului Deta. Gestul nobil, de omenie, nu poate să atragă după sine decât mulţumirile, stima si consideraţia cetăţenilor oraşului nostru faţă de etnicii germani.

După ce clădirea a intrat în proprietatea Primăriei Deta, conducerea instituţiei și Consiliul Local, au alocat din bugetul propriu suma necesară pentru renovarea şi modernizarea imobilului. Cu un proiect gândit în amănunt şi bine pus la punct astfel încât să satisfacă nevoile şi cerinţele consumatorului cultural, au fost începute lucrările. Chiar dacă perioada de renovare şi reabilitare a fost destul de lungă, munca şi efortul financiar fiind pe măsură, în prezent, clădirea arată impecabil atât pe exterior cât şi interior. Acoperişul nou, mansardarea unei părţi a clădirii, geamurile termopan, tencuiala şi culoarea bine definită a exteriorului, atrag privirile oricărui trecător. Despre partea interioară se pot spune foarte multe: sala de spectacol , scena, vestiarele pentru artişti, toaletele interioare, sistemul de încălzire, toate au fost pregătite să găzduiască spectacole de toate genurile la cele mai înalte standarde. Clădirea are acum mai multe încăperi care se pot folosi pentru organizarea de evenimente diverse, și dispune chiar şi de patru camere pentru cazare aflate la mansardă, dotate cu băi și cu o bucătărie. Dupa finalizarea lucrărilor s-a decis ca noul așezământ cultural să poarte numele „Centrul Cultural al oraşului Deta”.

Vineri 31 octombrie, a fost ziua în care noul Centrul Cultural şi-a deschis porţile în folosul cetăţenilor de toate vârstele ai oraşului Deta. Ceremonia a început prin tăierea panglicii tricolore de către primarul Petru Roman şi preşedintele Forumului German din Deta, Kirsch Matei, după care a urmat un tedeum si sfinţirea clădirii, oficiate de către protopopul Ion Prisăcean, alături de preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Române, Ciprian Blagoe și preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, Liubodrag Boghicevici. Toţi cei prezenţi au putut admira în holul de la intrare fotografii ale cetăţenilor de onoare ai oraşului Deta, iar în restul sălilor au fost expuse la loc de cinste fotografii din trecutul cultural, economic şi social al oraşului.

După un tur al clădirii, invitații ceremoniei de inaugurare au asistat la primul spectacol din acestă locaţie, spectacol structurat în două părţi. Prima parte, a adus în atenția publicului formaţiile de dansuri populare româneşti, sârbeşti, maghiare, germane şi bulgare, fiecare prezentând câte o suită de dansuri specifice zonei cât şi etniei aparţinătoare. Partea a doua a oferit celor prezenți, o călătorie în lumea muzicii clasice susţinută de Incanto Quartetto, orchestră compusă din instrumentişti ai Operei Române din Timişoara. Prezentarea programului artistic a fost realizată de către Diana Tătăruşanu. Ovidiu Ivancea – director Centru Cultural al oraşului Deta.

De obicei, la inaugurarea unui obiectiv important pentru comunitate, se aduc mulțumiri. Unii mulțumesc guvernului, alții președintelui, sau altor lideri politici. Eu nu voi face acest lucru. Am doar două mulțumiri de adresat. Una merge către Forumul German, asociație care a cedat această clădire în favoarea orașului nostru și a doua merge către comunitatea din Deta, fără de care nu am fi putut face nimic aici. Deta are de astăzi o Casă de cultură prin efortul propriu al cetățenilor acestui oraș. Absolut tot ce am făcut aici a fost finanțat din bugetul local, adică din taxele și impozitele plătite de dumneavoastră, cei care participați la acest moment festiv, de familiile dumneavoastră, de vecinii și prietenii dumneavoastră din oraș. Am dovedit că putem face singuri ceea ce alții ne-au refuzat într-un mod total arbitrar și nedrept. Vă spun cu sinceritate că sunt mândru să fac parte din această comunitate și să muncesc în folosul ei”, a spus primarul Petru Roman la ceremonia de inaugurare.

La mijlocul lunii octombrie, staţiunea inimilor Buziaş a devenit punctual de atracţie culinară bănăţeană, unde bucătarii din Banatul istoric s-au întrecut în cadrul renumitului festival timişean al papricaşului şi vinului. Sute de oameni au trecut duminică pe aleile Parcului din Buziaş atraşi de mirosurile apetisante a celor 55 de ceaune cu papricaş şi zacuscă, dar şi de spectacolul folcloric extraordinar din care au făcu parte zeci de artişti ai folclorului bănăţean. Ansamblul nostru, Sveti Nikola din Deta, a cucerit inimile şi aplauzele publicului cu prestaţia sa, fiind printre altele și singurul ansamblu sârbesc prezent pe scena festivalului. Membrii Sveti Nikola au urcat pe scenă alături de mari interpreţi ai Banatului precum Adrian Stanca, Ramona Iliesi, ansamblul Izvoraşul, fiind trecut puţin de miezul zilei, atunci când soarele a zâmbit cel mai frumos, cerul primind cu braţele deschise ritmurile muzici sârbeşti. Artiștii din Deta, prezenți pentru prima dată în localitatea Buziaş, au urcat pe scenă cu o coregrafie din zona Banat a Serbiei purtând numele “Moja Dika” și fiind semnată de Senadin Krstic. Coregrafia Sveti Nikola a reprezentat un moment de glorie al spectacolului avand în vedere că apariţia ansamblului nostru a adunat printre cei mai mulţi spectatori la scena festivalului. Amabilitatea, bucuria şi aprecierea directă a publicului din Buziaş au reprezentat pentru membrii ansamblului multă emoţie, plecând cu certitudinea că şi-au atins scopul, valorificând şi promovând oraşul Deta, precum și minunatul folclor sârbesc. Diana Tătăruşanu.

ACTIVITATE BOGATĂ A ANSAMBLULUI SVETI NIKOLA
Ansamblul de dansuri populare sârbești Sveti Nikola a avut în ultima perioadă o activitate extrem de bogată. Vineri, 19 septembrie, dansatorii din orașul nostru au participat la tradiţionalul Maraton al Folclorului Sârbesc, la Casa Studenţilor din Timişoara. La acest eveniment, organizat de Uniunea Sârbilor din România şi-au prezentat activitatea 17 ansambluri folclorice sârbeşti din diaspora română. Membrii ansamblului nostru au avut onoarea de a deschide artistic evenimentul de la Timisoara, aceştia prezentându-se cu o coregrafie din zona Banat a Serbiei, care se intitulează “Moja dika” şi este semnată de către Senadin Cârstici. Apoi, la invitaţia Centrului de Cultură a localităţii Vrsac, Ansamblul de dansuri populare sârbeşti “Sveti Nikola” din Deta a participat pentru a doua oară consecutiv la renumitul Festival al culesului de struguri sau după cum este cunoscut la noi, “Balul Strugurilor”. Duminica, 21 septembrie, cu începere de la orele 12:00, membrii ansamblului au facut parte din cele 20 de grupuri prezente la tradiţionala defilare – carnaval a Festivalului. Pe lângă defilarea propriu-zisă, aceştia s-au prezentat atât în faţa Primăriei localităţii Vârşeţ, cât şi în faţa hotelului “Srbija”, cu o coregrafie din zona Srem “Na kraj, na kraj moja mila mobo”, semnată de Milorad Lonic şi pusă în scenă de către Ognjan Krstic. Prestaţia, costumele, colacul pregătit şi steagurile Serbiei şi a României fluturate cu mândrie de către membrii ansamblului au fost extrem de apreciate de către publicul numeros care i-au aplaudat, fotografiat şi au dăruit reprezentanților noștri cuvinte frumoase, de apreciere şi laudă, fericiţi că tradiţiile poporului sârb se păstrează şi se promovează şi în România. Datorită vremii nefavorabile, a ploii abundente care a căzut chiar înainte de începerea spectacolului folcloric pe scena principală a festivalului, acesta a fost întrerupt, astfel că cele 10 ansambluri folclorice printre care şi “Sveti Nikola” din Deta nu au mai reușit să își prezinte actele artistice pregătite pentru acest eveniment. Cu toate acestea, membrii ansamblului Sveti Nikola au sosit acasă cu o mare bucurie în suflet datorită primirii calde din partea organizatorilor, a publicului şi a cetăţenilor oraşului Vrsac, reuşind astfel să promoveze în cel mai pozitiv mod orașul lor natal, Deta.
Pentru ansamablul “Sveti Nikola” acest eveniment special a reprezentat încheierea unui sezon care poate fi descris prin multă muncă și dedicare, o activitate bogată şi plină de succes, pentru care doresc să mulţumesc din suflet tuturor membrilor ansamblului, dar şi celor care îl sprijină. Diana Tătărușanu.

Reper în viața artistică regională, orașul Deta se reinventează și surprinde partenerii culturali de peste hotare cu artiști care aduc prospețime și profesionalism
La fel ca în fiecare an, la început de toamnă, în localitatea Coka din Serbia, s-a desfășurat cea de-a noua ediție a Festivalului Toboșarilor „Daje se na znanje”. Ca răspuns la invitația lansată de către organizatorii și autoritățile locale sârbe cu care Deta are o strânsă colaborare, Casa de Cultură a dus peste hotare un tânăr care, prin expresivitate și prin port popular tradițional, a reușit să stârnească nenumărate ropote de aplauze. Îi mulțumim artistului Goicov Dalibor, actualmente membru al Formatiei Phoebus și suntem mândri că orașul nostru naște și încurajează asemenea valori. Ovidiu Ivancea, director Casa de Cultură Deta.

Sfânta şi marea sărbătoare a Maicii Domnului a adus mare bucurie şi căldură în sufletele bănăţenilor din judeţul Timiş, unde peste 60 de biserici şi mănăstiri poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. Fiecare localitate, după posibilități și preferințele locuitorilor, a organizat fie tradiţionala rugă bănăţeană, fie diferite festivaluri şi spectacole culturale.
La Gottlob, “Hramul” binecuvântatei sărbători a Sfintei Maria a fost purtat şi de către cel mai dulce festival al Banatului, Festivalul Lubeniţei care, anul acesta, s-a aflat la cea de-a cincea ediție. Ansamblul de dansuri populare sârbeşti a localităţii noastre “Sveti Nikola” a avut deosebita onoare de a accepta invitaţia lansată de Primăria Gottlob, participând la manifestările culturale desfăşurate vineri, în data de 15 august.
Membrii ansamblului oraşului nostru au fost întâmpinaţi cu multă căldură, chiar de către primarul comunei, în faţa primăriei Gottlob, de unde a pornit parada portului popular, condusă de Fanfara din localitatea Vârşeţ, Serbia. Defilarea s-a îndreptat spre scena Festivalului, acolo unde artiştii au fost întâmpinați de numeroasele standuri pe care ședeau mândre, protagonistele festivalului, savuroasele și autenticele lubeniţe de Gottlob. Spectacolul prezentat de către cunoscutul moderator TV, Florin Mihoc, a debutat cu un program cultural pregătit de către gazdele locului, şcoala şi grădiniţa din localitate, după care a urmat rândul ansamblului nostru să-și înceapă momentul artistic, pentru prima dată pe scena Festivalului din Gottlob. Alături de Ansamblul “Sveti Nikola”, pe scenă au mai fost prezenţi Ansamblul de dansuri populare sârbeşti “Dunav” din Sviniţa, județul Mehedinţi, dar şi cunoscuta formaţie Slatki Greh, care o acompaniază pe renumita interpretă Lepa Brena. Ansamblul “Sveti Nikola” a dăruit publicului din Gottlob o coregrafie din zona Banat a Serbiei, pe numele său “Moja Diko”, semnată de coregraful Senadin Krstić. Publicul entuziast s-a ridicat în picioare în semn de apreciere pentru prestaţia artiștilor din Deta, iar gestul publicului, ropotele de aplauze şi felicitările aduse au însemnat pentru toţi cei care activează în acest ansamblu o mare mângâiere sufletească. Pentru ansamblul „Sveti Nikola”, povestea lubeniţei trăită la Gottlob a fost o experienţă de neuitat, dar și cea mai de preț răsplată pentru zecile de ore petrecute în sala de repetiţii.
De o primire la fel de frumoasă s-au bucurat membrii Ansamblului și în cea de-a doua zi de sărbătoare, pe data de 16 august, cînd au fost oaspeții Primăriei și locuitorilor din Făget, care au serbat cea de-a douăzecea aniversare de când localitatea a fost atestată ca şi oraş. La fel ca la Gottlob, prestația Ansamblului „Sveti Nikola” s-a bucurat de un real succes, ritmurile dansului şi cântecului popular sârbesc ajungând aproape de sufletele spectatorilor, motiv pentru care ansamblul se declară împlinit şi recunoscător tuturor celor care îl sprijină în evoluţia sa. Diana Tătăruşanu.
Adormirea Maicii Domnului celebrată în ziua de 15 august, are o însemnătate deosebită pentru ortodocşii români deoarece este una dintre cele mai mari sărbători creştine. În această zi, Maica Domnului este preaslăvită cu rugăciuni, credincioșii închinându-se celei care a fost binecuvântată pentru a da naştere pruncului mântuitor al lumii, Isus Hristos.

Luna iunie a adus orașului Deta calificarea la faza județeană a festivalului folcloric „Lada cu zestre a neamului”, eveniment organizat de Consiliul Județean Timiș și Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș. Casa de cultură din orașul nostru s-a prezentat cu Formația de dansuri populare sârbești și Formația de dansuri populare românești. Aceasta din urmă, mult întinerită cu noii membri din componență, în mare parte absolvenți ai ciclului gimnazial, a prezentat o suită de dansuri populare din zona de pustă a Banatului, coregrafia fiind realizată, ca de obicei, de către instructorul coregraf Cătălin Voicu. Formația de dansuri populare sârbești a impresionat juriul și publicul cu un dans tradițional, cu o coregrafie pusă la punctde către Diana Tătărusanu. Ovidiu Ivancea.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support