De-a lungul anilor, comunitatea maghiară din Deta păstrează o veche tradiție populară de alungare a iernii și a răului, cunoscută sub numele de „Fărșang”. Momentul culminant al Fărșangului îl constituie ziua de „Lăsata Secului” când se respectă obiceiul de „Înmormântarea Fărșangului”, adică de îngropare a iernii, după care spiritul primăverii poate renaște. Sărbătoarea cade întotdeaunaîn luna februarie sau în prima parte a lunii martie. Înmormântarea Fărșangului seamănă cu un alai de nuntași care este condus de muzicanți, preot, cantor, mire, mireasă și bocitoare. În fruntea alaiului se află o căruță alegorică care transportă iarna aflată pe sfârșite, simbolizată printr-o păpușă din zdrențe care întruchipează toate păcatele omenești. La încheierea Fărșangului ,păpușa va fi aruncată într-o groapă sau arsă pentru a scăpa de spiritele rele și blesteme.

Și în acest an, sărbătoarea s-a încheiat cu tradiționalul Bal de Fărșang. Un moment deosebit al serii a fost programul artistic susținut de Ansamblul de dansuri populare maghiare „PIROS TULIPÁN” de la Ostoičevo din Serbia, de către Ansamblul de dansuri populare maghiare „MARGARETTA” din Deta și Corul “GALAJ”, tot din orașul nostru, sub îndrumarea preotului-paroh Fazakas Csaba. Atmosfera a fost întreținută de formația “TRESNYEVÁCI ÁSZOK” din Serbia care a oferit o seară de neuitat. Alături de ei au fost prezenți musafiri de la Ostoičevo – Serbia și din satele învecinate care au comunități maghiare. Toți participanții au fost serviți cu prăjitura “Crofne”, o delicatesă tradițională de Fărșang. (Clara Stanciu)

Treizeci de copii din orașul nostru au fost inițiați în tainele desenului și ale artelor plastice în cadrul unui atelier de pictură organizat la Centrul Cultural Deta. La sfârșitul lunii ianuarie, micuții artiști, îndrumați de câțiva promotori ai vieții culturale locale, au simțit magia picturii și au descoperit limbajul minunat al culorilor. Evenimentul s-a bucurat de un real succes în rândul copiilor, aceștia rămânând cu amintiri frumoase și multe planuri artistice de viitor. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)

La începutul lunii februarie, o delegație a Centrului Cultural Deta a participat la sărbătoarea Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei, Serbia. Asociaţia este cunoscută pentru activitatea formaţiilor de dansuri populare româneşti, a orchestrei de muzica populară și a grupelor de teatru, echipe formate din artiști consacrați care de-a lungul timpului au câştigat numeroase premii. Evenimentul a debutat cu discursul primarului Viorel Bălăgean care a mulţumit tuturor pentru rezultatele obţinute și a acordat diplome atât formaţiilor artistice, cât şi colaboratorilor şi reprezentanţilor intituţiilor invitate la ceremonia de deschidere a sărbătorii. Seara a continuat cu muzică, dans şi multă voie bună, dar mai ales cu invitați bucuroși că se revăd și dornici de cât mai multe colaborări pe viitor.

De cate ori am avut ocazia, în interviurile date pentru diferite televiziuni din Serbia, am felicitat românii de peste graniţă și am spus că sunt adevărați păstrători ai tradiţiilor, ai portului naţional autentic și a limbii române moştenite din moşi strămoşi, fiind poate mai aproape de valorile românești decât mulți români care trăiesc în România. Transmit încă o dată toată consideraţia mea pentru munca și realizările Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei și îi încurajez să promoveze în continuare aceleași valorilor autentice. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Educaţia şi cultura au fost şi rămân o preocupare continuă a Primăriei Deta care, în fiecare an, susține financiar o agendă culturală bogată, atât din punct de vedere al evenimentelor organizate cât și al diversității și multiculturalității acestora. Parte din mișcarea culturală locală, comunitatea bulgară locală şi-a îmbogăţit visteria cultural-educativă prin traducerea poveştii „Micul Prinţ” scrisă de Antoine de Saint Exubery. Traducerea a fost realizată de doamna profesor Ana Maria Bodor Calapiş, la tipărirea cărţii contribuind Primăria și Consiliul Local Deta.

În 25 ianuarie, la sediul Uniunii Bulgare din Deta, în prezența a numeroase oficialităţi ale oraşului, a reprezentanţilor minorităţilor locale și a etnicilor bulgari care de-a lungul anilor și-au adus contribuţia la viaţa culturală, a avut loc lansarea oficială a traducerii în limba bulgară a poveștii „Micul Prinț”. Edilul oraşului Deta, Petru Roman, a deschis seara literară și a felicitat iniţiativa autoarei, asigurând pe toţi cei prezenţi că va continua să sprijine acțiunile culturale care încurajează păstrarea identității minorităţilor etnice. Din partea Consiliului Judeţean a luat cuvântul Adela Popa, urmată de un invitat de seamă, un om care stăpâneşte peste treisprezece limbi la nivel academic, Thede Kahl, fost profesor doctor la Universitatea din Viena, care subliniat importanţa educaţiei şi a păstrării limbilor minorităților în formă literară. La final, Formaţia de dansuri populare bulgăreşti a prezentat o suită de dansuri şi cântece în limba bulgară, spre încântarea tuturor celor prezenţi. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătorirea iubirii la noi, românii. Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci, un flăcău extrem de chipeş şi de iubăreţ, fiul Babei Dochia, considerat zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii. În legendele noastre populare se pare că era numit și „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul păsărilor”, care devine protectorul tinerilor îndrăgostiţi.
Sărbătorirea acestei zile are o simbolistică bogată şi interesantă: tinerii noştri se îmbracă în straie frumoase, cuvincioase şi se strâng în păduri ca să culeagă în buchete cele dintâi flori ale primăverii, pentru ca mai apoi să continue cu voie bună, cântece şi cu joc numit „zburătorii”. La ceasul prânzului, fetele pornesc către sat, iar băieţii încercă sa le prindă şi să le sărute. Dacă băiatul era pe placul fetei, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată, acest sărut fiind de fapt pecetea logodnei şi începutul iubirii eterne. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe „Dragobetele sărută fetele”. Poate de acum încolo Dragobetele se va răspândi şi în zona noastră, aducând binecuvântare, belşug şi iubire sufletească. Totodată este recomandabil ca fetele necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, „zăpada zânelor”, cu proprietăţi magice în iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Fetele care vor să îşi cunoască ursitul, să îşi pună busuioc sfinţit sub perna, având credinţa ca îl vor visa. Pentru siguranţa unui an binecuvântat cu iubire adevărată, este bine ca prima persoană întâlnită dimineaţa în cale să fie un bărbat. Feciorilor li se recomandă să ofere flori fetelor în loc să le necăjească sau să caute motive de gâlceava cu ele, pentru că astfel vor evita o primăvaăa şi un an cu ghinion.

De Dragobete, bătrânii trebuie să își arate înţelepciunea de a-i sfătui pe cei tineri cum să îşi aleagă partenerul pe viaţa şi în deplină iubire, ca şi păsările cerului care îşi aleg perechea pe viaţa şi se unesc în construirea cuiburilor. În această zi sunt oprite lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele din gospodărie. Este permisă însă curăţenia gospodăriilor, aceasta fiind considerată aducătoare de spor și prospeţime. De Dragobete este bine să avem sufletele curate, pline de bucurie şi veselie şi să nu vărsăm lacrimi de tristeţe deoarece sunt aducătoare de necazuri şi supărări. Fie ca Dragobetele să ne aducă tuturor, an de an, binecuvântări şi iubire, iar tinerilor dragostea adevărată! (Endre Libuş)

În decembrie, orașul Deta, prin intermediul Centrul Cultural, a fost gazda unui spectacol de anvergură, un concert de colinde structurat în două părţi care a îmbinat muzica clasică cu folclorul tradiţional autentic. În prima parte, cvartetul „Music Age” condus de Edmund Dandoti şi soprana Roxana Bădilă a Filarmonicii Banatul din Timişoara, a interpretat prelucrări muzicale româneşti dar şi din muzica internaţională, specifice sărbătorii Naşterii Domnului. Vioara, alături de acordurile violoncelului și vocea inegalabilă a sopranei au ajuns la inimile spectatorilor, reuşind să aducă magia Crăciunului.

Cea de-a doua parte a Concertului de Colinde, prin vocile minunate ale interpreţilor de muzică populară Iustina Span, Reli Vilau, Maria Florea şi Alexandru Pop, a purtat purtat publicul prin diferite zone folclorice din ţară. În sunet de zurgălăi, cu un repertoriu de colinde autentic și bine selectat, artiștii din popor au întregit frumusețea sărbătorii Crăciunului. Spectacolul s-a încheiat cu un recital de colinde oferit de îndrăgita şi cunoscuta interpreta de muzică populară din Banat, Ramona Ilieş Drăgan, care a reuşit, prin cântec, să antreneze şi publicul prezent. Prezentarea întregului program a fost realizată de către Loredana Bandariu. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

În cea de-a treia zi a Crăciunului, de Sfântul Ştefan, în localitatea Barite din Serbia, anual se organizează un spectacol de folclor care să marcheze marea sărbătoare creştină. Deoarece orașul nostru are o bună și îndelungată colaborare cu Barite, Centrul Cultural Deta a fost prezent şi de această dată, cu Ansamblul de dansuri populare româneşti seniori şi tineret, alături de Orchestra de muzica populară. Împreună cu formaţia de dansuri populare din localitatea gazdă și Asociaţia Culturală „Veselia” din Glogoni, Centrul Cultural Deta a dăruit publicului un spectacol folcloric în care cântecul şi jocul bănăţean, graiul şi portul tradiţional strămoşesc au creat momente de neuitat. Suitele de dansuri populare din câmpia banatică, caracteristice zonei, în care hora, sorocul şi învârtita sunt la ele acasă precum și suitele din zona Banatului montan în care brâul şi ardeleana scot în lumina reflectoarelor profesionalismul şi dăruirea dansatorilor, coregrafia semnată Cătălin Voicu, au bucurat spectatorii, protagoniştii fiind răsplătiţi cu multe aplauze. Interpretul de muzică populară Ianoş Gheorghe a interpretat melodii autentice din folclorul bănăţan iar în încheiere, toate formaţiile artistice şi toţi instrumentiştii prezenţi au cântat şi au dansat o hora tradiţională, o hora a prieteniei.

Mulţumesc încă o dată tuturor celor care activează în cadrul Centrului Cultural al oraşului Deta, pentru dăruirea şi modul impecabil în care promovează numele instituţiei şi al oraşului. Oricare a fost scena pe care au evoluat, artiștii și întreaga echipă a Centrului Cultural au dovedit că sunt adevărați ambasadori ai orașului Deta. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

În Ajunul Căciunului, seara naşterii Domnului Isus Hristos, a colindelor şi a bucuriei, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Deta alături de Centrul Cultural Deta organizează în faţa Muzeului oraşului ,,Sărbătoarea Pomului de Crăciun”. Și în acest an, evenimentul a reușit să creeze o atmosferă unică, asemenea unei povești, cu brad împodobit, om de zăpadă, trăsură cu reni şi sute de lumini multicolore. În prezenţa Moşului, alaiurile de colindători au vestit naşterea Domnului.

Deschiderea recitalui de colinde a fost realizată de colindătorii Bisericii Ortodoxe Române din Opatiţa, urmați de colindătorii Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta, cei ai Bisericii Romano-Catolice din Deta, ai Uniunii Bulgare din Banat – filiala Deta, ai Ansamblul de dansuri populare germane Edellweis, ai Bisericii Casa Tatălui și ai Bisericii Penticostală. În încheiere a concertat Corul Mixt al Centrului Cultural Deta, dirijat de profesorul Dan Oroşan. Moş Crăciun, foarte darnic și în 2017, a oferit o mică surpriză dulce celor prezenţi și un superb foc de artificii. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

În luna decembrie, pe scena Centrului Cultural Deta au evoluat actorii Teatrului Național din Timișoara, într-o piesă foarte apreciată numită „Aeroport”. Iubitorii de cultură au umplut sala și au savurat povestea prezentată, bucurându-se de costumație, decor, lumini și mai ales de profesionalismul actorilor. Centrul Cultural Deta, cu ajutorul Primăriei și al Consiliului Local menține și chiar ridică ștacheta în domeniul cultural, aducând în fața publicului, pe lângă evenimentele deja „tradiționale” și consacrate, acte culturale deosebite. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei și primul domnitor al statului naţional România. El a participat activ la mişcarea revoluţionară din 1848 din Moldova, iar mai apoi şi la lupta pentru unirea Principatelor. Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859  a fost încoronat peste Muntenia (Valahiei), înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române. Domnitorul nostru a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea Unirii de către puterea suzerană şi puterile garante, formându-se astfel un stat unitar român cu o singură Capitală, cu o singură Adunare şi cu un singur Guvern.

Consolidarea statului român nu era văzută cu ochi buni de cele trei imperii vecine. Imperiul Otoman se temea că, în curând, România va deveni independentă. Imperiul Rus prevedea o creştere a opoziţiei românilor din Basarabia faţă de dorinţa ţaristă, iar Imperiul Hasburgic nu putea să accepte sprijinul lui Cuza pentru mişcarea naţională a românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina. Cu toate opreliştile întâmpinate, Alexandru Ioan Cuza alături de Mihail Kogălniceanu, Nicolae Creţulescu, Alexandru Odobescu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Papiu Ilarian şi alţi mari patrioţi au reușit să pună în practică: legiferarea învăţământului primar obligatoriu şi gratuit, înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860), din Bucureşti (1864), Unificarea Armatei, adoptarea Codului Penal si Codului Civil, organizarea administrativă a judeţelor şi a satelor, Legea Pensiilor, Sistemul Unitar de Măsură şi Greutăţi, înfiinţarea Muzeului de Antichităţi etc. Practic, în câţiva ani ei au realizat o modernizare rapidă a vieţii sociale, culturale şi politice, România devenind un stat la acelaşi nivel cu cele mai avansate ţări europene. Toate reformele implementate atunci de patrioţii Micii Uniri alături de Cuza sunt de mare utilitate chiar şi în zilele noastre.

Deși progresul era evident, unele persoane de decizie nu au fost de acord cu aceste reforme spunând că reformele sunt limitate, iar alţii că sunt prea radicale. „Monstruoasa Coaliţie”, numită astfel de Dimitrie Bolintineanu, a pus la cale un complot de răsturnare a Domnitorului, astfel că, în data de 11 februarie 1866, Cuza a fost silit să abdice. În drumul său către exil a făcut un popas şi în Timişoara, capitala Banatului, la hotelul Trompeta, pe strada Eugen Savoia, colt cu strada Augustin Pacha, din zona Pieţii Unirii. În acest mic popas, înainte de a părăsi pământul României, cu sufletul frânt, ne-a  lăsat moștenire principiile sale, dragostea de ţară şi dragostea pentru poporul român, poate de aceea noi, bănățenii, astăzi avem un motiv în plus să exersăm altă gândire, pentru binele oamenilor şi a ţării, înainte de a ne gândi la binele personal. Chiar dacă nu a fost perfect, avem mare nevoie de Cuza şi în zilele noastre. La fel ca ceilalți de mari patrioţi, el şi-a iubit ţara cu adevărat şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru binele ţării şi prosperitatea ei gândindu-se nu la binele personal ci la binele oamenilor. (Endre Libuş)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support