Muzica, dans, distractie dar si discuţii pe teme istorice. Astfel ar putea fi descrise cele trei zile de sărbătoare ale oraşului nostru
Deta, 650 de ani de atestare istorică
Istorici şi reprezentanţi ai instituţiilor regionale s-au întâlnit în prima zi a sărbătorii oraşului Deta, pentru a evoca începuturile localităţii noastre şi a descoperi priorităţi pentru viitorul apropiat. Chiar de la început, primarul Petru Roman a scos în evidenţă faptul că istoria unui oraş este foarte importantă pentru comunitate. “Deta se distinge de oraşele ridicate în perioada comunistă, pline de beton şi lipsite de arhitectură. Avem o mică pădure, aranjată şi transformată în parc de promenadă, de pe vremea în care, mare parte a oraşelor româneşti, încă nu erau pe hartă. Avem clădiri istorice, avem monumente istorice şi mai ales, avem locuitori cu rădăcini adânci în pământul din Deta. Sunt mândru sa fiu locuitor al oraşului Deta, ma mandresc cu orasul meu şi cred că Deta îşi merită cu prisosinţă titulatura de oraş” a spus primarul Petru Roman în discursul de deschidere al simpozionului.Ceea ce stiu insa putini dintre noi este ca muzeul amenajat în centrul oraşului, în vechiul Turn al Pompierilor, păstrează valori materiale care atestă locuirea pământului nostru, chiar din perioada pre-dacică. Profesorul Ionel Ilian, unul dintre invitatii care au vorbit despre aniversarea orasului a făcut o trecere în revistă a momentelor istorice importante pentru localitatea noastră, insistând asupra rădăcinilor germane şi asupra caracterului multicultural dobândit ulterior de aşezarea care avea să devină oraşul Deta din zilele noastre. Din prezentarea făcută de profesorul Ionel Ilian s-a desprins cu uşurinţă ideea că, dincolo de perioadele fireşti de dezvoltare, stagnare sau criză, Deta a cunoscut o evoluţie continuă, creându-şi în timp o sumedenie de instituţii. Impresionant este faptul că în 1930, Deta avea fanfară, cor bărbătesc, tipografie, bancă, uzină electrică, fabrică, pompieri, cazinou, cărămidărie, societate de vânători şi club sportiv.
Deşi este un orăşel mic, la ultimul recensământ, în Deta, au fost înregistrare 18 etnii care trăiesc într-o armonie desăvârşită. Deta se mândreşte că este interculturală, iar oamenii din comunitatea noastră se respectă reciproc, indiferent de etnie sau religie. În cadrul aceluiaşi simpozion, Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, cunoscut iubitor de istorie, a lăudat primăria Deta pentru un fapt extraordinar, mai ales în perioadă de criză. “Preocuparea Primăriei Deta pentru cultură, faptul că a reorganizat muzeul şi a finanţat cercetările arheologice de la Opatiţa, dovedesc că aici, în oraşul dumneavoastră, instinctul de supravieţuire economică nu a afectat dragostea şi respectul pentru istorie” a spus Dumitru Ţeicu, pasionat al trecutului poporului român. Emoţionat de evocările trecutului a fost şi profesorul Miodrag Milin, istoric timişorean, originar din Deta, care a atras atenţia asupra faptului că acest moment de aniversare este deopotrivă un ceas al bilanţului şi al stabilirii priorităţilor pentru viitor. După ce a trecut prin succesiunea diferitelor rânduieli politice, după ce a supravieţuit schimbărilor istorice şi impactului războiului, localitatea noastră merită să aibe un drum trasat conştient, fără rătăciri impuse întâmplător de criză.

Zilele oraşului Deta, aflate la prima ediţie, au fost gândite ca şi acţiune în cadrul programului de cooperare transfrontalieră cu localitatea Bordany, din Ungaria, astfel că au fost finanţate cu bani europeni. Manifestarea a fost organizată sub deviza “Două ţări, un scop, succes comun” şi a constituit dovada clară, că relaţiile de colaboare şi parteneriat, cel mai bine se sudează atunci când este prezentă şi voia bună. Programul de spectacole şi divertisment a fost deschis de Fanfara din Coştei, care a constituit deliciul publicului amator de inedit. Scena amenajată în Parcul oraşului, a fost organizată profesionist şi cu mult bun gust, aşa cum îi şade bine unui orăşel cochet precum Deta. Drumul până la scenă a fost presărat cu ofertele comercianţilor, dornici să vândă şi hotărâţi să binedispună toţi trecătorii. Oraşul a îmbrăcat o altă înfăţişare, pestriţă dar interesantă, iar oamenii s-au arătat mulţumiţi. “E prima ediţie a zilelor oraşului şi suntem îngăduitori. Apreciem astfel de evenimente şi aşteptăm să se repete” s-a înghesuit să ne spună un domn care admira spectacolul popular din prima zi. “Mulţumesc pentru efortul depus, tuturor celor care s-au implicat în organizare, sper ca spectacolele şi artiştii să fie la înălţimea aşteptărilor dumneavoastră” au fost printre primele cuvinte ale primarului Petru Roman, prezent pe scenă pentru a ura bun venit invitaţiilor şi delegaţiilor din România şi din străinătate. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, prezent şi el la Zilele Oraşului Deta, a spus reporterului Monitorului Primăriei că se bucură să vadă că există localităţi în judeţ, unde ruga, sau zilele oraşului nu înseamnă doar distracţie şi artişti aduşi să cânte. “Am fost impresionat de programul pregătit de Zilele oraşului Deta. Aţi fost atenţi la istorie, vă gândiţi la direcţia în care va merge orasulul, dar ştiţi în acelaşi timp să vă bucuraţi de folclor şi muzica uşoară. Sunteţi nişte oameni deosebiţi, iar Deta se număra printre localităţile mele preferate” a declarat preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc. Acelaşi ton încântat l-am descoperit la deputatul Gheorghe Ciobanu, care ne-a spus că “astfel de evenimente reflectă spiritul european, încurajat de ţările europene, în care cetăţenii se întâlnesc, sărbătoresc, dar în acelaşi timp sunt atenţi la tradiţii şi obiceiuri”. La sărbătoarea oraşului Deta au participat şi numeroşi oaspeţi din Serbia şi Ungaria, am avut reprezentanţi ai primăriilor din Bordany, din Sân Mihai (Lokwe), din Plandişte şi Coka. Invitaţi ai autorităţilor locale din Vrsac şi din satele aparţinătoare, au fost de asemenea prezenţi, alături de primarii şi oaspeţii din mai multe localităţi din judeţul Timiş.

Muzica, fie că a fost vorba despre cea cu specific popular, sau cea uşoară, a fost apreciată în mod egal de către public. Alături de fanfara din Coştei, în prima zi a sărbătorii, pe scena din parcul central, au evoluat ansambluri folclorice din Ulma, Suşara, Izbiştea, Coştei, ansamblul din Veliko Srediste (Serbia), ansamblul folcloric din Bordany, ansamblul Bujorul din Timişoara precum şi soliştii Codruţa Moldovan, Roxana Mircea, Maria Tirean, Luminiţa Jucu Pascu şi Tinu Vereşezan. O prezentare cu adevărat deosebită, a fost cea a Ramonei Mercescu, solistă de muzică populară şi învăţătoare de la Grupul Şcolar Forestier Deta. Deşi nu s-au putut bucura de mult aşteptatul concert al artistului Connect-R, care a suferit un accident rutier în drum spre Deta, tinerii prezenţi sâmbătă, au dansat şi au fredonat melodiile cunoscute ale lui David DJ, Mossano şi DJ Doni. Duminică dimineaţă, copiii au fost prezenţi la spectacolul pregătit de Clubul Piticilor şi de Grădiniţa cu program Normal din Deta, iar după mai multe momente de muzică populară, iar apoi distracţie cu Altfel – Art, a venit şi finalul celor trei zile, marcat de un concert Compact şi urmat de un foc de artificii.

Aflată la prima ediţie, sărbătoarea oraşului Deta promite 3 zile pline, cu muzică, dans şi momente vesele. Organizatorii vor împăca toate gusturile locuitorilor din Deta, deoarece la spectacol vor veni atât artişti renumiţi de muzică populară, cât şi formaţii tinere, obişnuite să ridice în picioare şi cel mai amorţit public. Amatorii de petreceri cu muzică populară vor fi încântaţi de Ansamblul de muzică populară “Bujorul”, iar solistul Tinu Vereşezan şi formaţia sa vor interpreta cele mai de succes cântece. Tinerii care iubesc muzica modernă, vor avea ocazia să îl urmărească pe cunoscutul artist CONECT-R, alături de colegii săi de scenă. Atunci când a stabilit programul sărbătorii, primăria nu a uitat nici de nostalgicii muzicii uşoare româneşti. Formaţia Compact va cânta duminică, în încheierea spectacolului, chiar înainte de spectacolul de artificii pregătit în detaliu de organizatori. Însă, dincolo de distracţie şi voie bună, Zilele oraşului Deta înseamnă o bună ocazie de îmbunătăţire a colaborării între românii şi maghiarii de lângă graniţă. Cele trei zile de sărbătoare sunt sprijinite cu bani europeni, deoarece sunt prevăzute ca activităţi în proiectul european “Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta şi Bordany”. Finanţatorii europeni au înţeles că relaţiile de succes la nivel de instituţii şi la nivel de locuitori, pot fi stabilite mai uşor dacă localităţile de lângă graniţă sunt încurajate să îşi cunoască tradiţiile şi să îşi respecte obiceiurile. La Zilele oraşului Deta, alături de oaspeţii din Bordany, care sunt parteneri în proiect, au fost invitaţi reprezentaţi din Recaş şi Becicherecul Mic, precum şi reprezentanţi ai localităţilor Coka, Coşteiu, Şuşara, Izbiştea şi Ulma, din Serbia.

La sfârşitul acestei luni vom sărbători împreună Zilele oraşului Deta. Este un moment frumos, care a fost organizat cu eforturi importante, într-o perioadă grea pentru noi toţi. Nu putem renunţa la momentele frumoase, pentru că tocmai acestea ne ţin la un loc şi ne fac să trecem peste greutăţi. Cele trei zile de festivităţi vor aduce în oraşul nostru mulţi oaspeţi de seamă. Din acest motiv, vă rog pe dumneavoastră, locuitorii oraşului Deta, să ne daţi o mână de ajutor pentru a menţine curăţenia în oraş şi pentru a întreţine spaţiile verzi din faţă caselor şi blocurilor. Primăria se va ocupa cu atenţie de curăţenia oraşului, însă cred că e nevoie şi de sprijinul dumneavoastră. Ne vom bucura împreună de istoria şi numele acestui frumos oraş, vă aştept cu drag la toate manifestările organizate în zilele de 30, 31 iulie şi 1 august.

Formaţia de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta s-a calificat pentru faza judeţeană a festivalului “Lada cu zestre”
Originalitatea costumelor populare, coregrafie de excepţie, autenticitate şi profesionalism, astfel poate fi descrisă prestaţia Formaţiei de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta, în cadrul festivalului-concurs, “Lada cu zestre”. Dansul popular din zona de pustă a Banatului, s-a făcut remarcat în rândul publicului, confirmând încă o dată valoarea formaţiei de dansuri din oraşul nostru. Priceperea dansatorilor s-a ridicat la nivelul coregrafiei realizate de Cătălin Voicu, momentul artistic reuşind să atragă îndelungi aplauze şi aprecieri din partea spectatorilor. “Lada cu zestre” se află deja la cea de-a patra ediţie, iar organizatorii, Consiliul Judeţean Timiş şi Centrul de Cultură şi Artă Timiş, promit că vor continua această manifestare cultural-artistică de mare amploare, deoarece doresc să stimuleze şi să revitalizeze formaţiile de dansuri, creatorii populari şi tarafurile din judeţul nostru. Ovidiu Ivancea.