La sfârșitul lunii august, ortodocșii sârbi din comuna Denta sărbătoresc hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe din localitate, ocazie cu care organizează Ruga Sârbească. La invitația autorităților locale și a reprezentanților bisericii, Ansamblul de dansuri populare sârbesti tineret al Centrului Cultural al orașului Deta a fost prezent la această importantă manifestare culturală. După tăierea copacului în curtea bisericii, întreg alaiul s-a deplasat pe platoul special amenajat pentru aceasta sărbătoare. A urmat hora tradițională, deschisă de tinerii noștri minunați cu două suite de dansuri populare specifice etniei, o suită din zona de câmpie a Banatului și una din zona centrală a Serbiei, coregrafia fiind semnată de Diana Tatarusanu. Cu prestația lor autentică, artiștii din Deta au stârnit multe emoții și admirație fiind răsplătiți cu multe aplauze de publicul încântat. (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural al orașului Deta)

Toamna este un bun prilej de evaluare al activității culturale, iar ansamblul Sveti Nikola Deta se poate lăuda cu un palmares remarcabil îmbogățit în ultimele luni. Artiștii ansamblului au obținut mai multe diplome și premii, doborând propriul record de importanța al evenimentelor la care au fost invitați să ia parte.
În perioada 05 – 15 iulie, grupa mare a ansamblului a participat la Festivalul Internaţional de Folclor din Loret de Mar, Spania, marcând astfel unul dintre cele mai mari şi importante spectacole artistice internaționale. În cadrul Festivalului au participat 32 de ansambluri folclorice venite din țări precum Spania, Italia, Islanda, Suedia, Macedonia, Polonia, Cehia, Turcia, Armenia, Argentina, Mexic, Canada, Republica Moldova și România (Braşov, Voiteg, Sulina). Ansamblul Sveti Nikola a fost singurul reprezentant al poporului sârb în cadrul festivalului şi ambasador dedicat al ţării noastre, dar mai ales al oraşului Deta.
Duminică, 8 iulie, membrii ansamblului Sveti Nikola au participat la parada portului popular, după carea a avut loc deschiderea Festivalului unde a fost prezentat fiecare ansamblu şi au fost intonate imnurile ţărilor participante. Artiștii din Deta au impresionat publicul cu dansuri din zona Srem a Serbiei, iar Deian Giurgev a interpretat la acordeon hore tradiţional sârbeşti din zona Banatului. În cea de-a doua zi a Festivalului, dansatorii ansamblului Sveti Nikola au adus în atenția publicului dansuri din zona centrală a Serbiei, din zona Pirot a Serbiei, iar talentatul Deian Girugev i-a încântat pe cei prezenți cu melodii şi hore sârbeşti din centrul Serbiei. La finalul prestaţiei ansamblului nostru, o mare de oameni a aclamat şi a aplaudat timp de câteva minute. Rezultatul a fost unul peste aşteptări, dar binemeritat, cu multe aprecieri și felicitări, pe scenă sau în culise. În semn de recunoștință pentru participarea la Festival, artiștii au primit o plachetă din partea organizatorilor. După toată munca depusă, membrii Ansamblului Sveti Nikola au vizitat orașul Barcelona, la doar câțiva kilometri de locația evenimentului, și orașul Verona din Italia.
Tot în această vară, Ansamblul Sveti Nikola s-a făcut remarcat la Zilele Coşteiului în Serbia, în data de 6 august, la cantonamentul anual de la Baziaș în perioada 21-26 august, la sărbătoarea Sfintei Maria de la Velika Greda – Plandiște în data de 27 august, la spectacolul folcloric din cadrul campionatului de Volei de la Soca în data de 9 septembrie și nu în ultimul rând, în 16 septembrie, la cea de-a noua ediție a evenimentului „Maratonul Folclorului Sârbesc” de la Arad, unde, din nou, ansamblul Sveti Nikola Deta a adus cinste oraşului Deta, atrăgând atenţia spectatorilor prin costume, paşi şi coregrafie.

Pentru Ansamblul Sveti Nikola este o onoare să reprezinte o parte din mutliculturalitatea oraşului Deta şi în continuare munceşte să realizeze acest lucru la un nivel cât mai înalt. (Diana Tătărușanu)

În data de 13 septembrie, Stația de Pompieri Deta a organizat un ceremonial militar-religios dedicat Zilei pompierilor din România. La eveniment au fost invitate serviciile voluntare pentru situații de urgență din raionul de intervenție al subunității, reprezentați ai administrațiilor publice locale și șefi de instituții din orașul Deta. Festivitatea a debutat la ora 10.30 cu marșul a trei plutoane de pompieri militari de la sediul subunității până în parcul Anton Kratzer. A urmat primirea invitaților și intonarea imnului național al României. Seviciul religios a fost oficiat de preoții bisericii ortodoxe din Deta, Ion PRISĂCEANU și Ciprian BLAGOE. În continuarea festivității s-au adresat celor prezenți, Petru ROMAN – primarul orașului Deta, Letiția-Ana MORARIU – director al Liceului Tehnologic din Deta și Cms. Șef Cristian GHERVAN din partea poliției orașului Deta. La încheierea evenimentului s-au prezentat două exerciții specifice, unul de descarcerare și acordare a primului ajutor medical unei victime ca urmare a unui accident rutier și unul de stingere a unui incendiu izbucnit la un autoturism.

Pentru pompierii militari, data de 13 septembrie are o deosebită însemnătate. Este ziua când aniversăm, an de an, memorabila bătălie din Dealu Spirii, când pompierii capitalei conduși de Cpt. PAVEL Zăgănescu au reafirmat năzuința de libertate socială, independență și unitate. Astfel, în fiecare an, la 13 septembrie cinstim memoria, curajul și devotamentul înaintașilor care și-au dat viața în celebra bătălie de lângă București. Vă mulțumim tuturor participanților la acest eveniment pentru susținerea și încrederea pe care ne-o arătați și pentru că sunteți alături de noi. (Comandantul Stației de Pompieri Deta Mr. HERIȘANU Ioniță)

Forul lui Traian a fost proiectat de Apolodor din Damasc, cel care a realizat și podul peste Dunăre de la Drobeta-Turnu Severin. Început de Traian în anul 113, Forul a fost terminat de Hadrian rămânând cel mai mare și cel mai frumos dintre forurile imperiale pe care am avut ocazia să le admir. Parcă pășind împreună cu Badea Cîrțan, înainte de mă îndrăgosti iremediabil de For, m-am întâlnit cu Romulus și Remus alături de Lupoaica de pe Colina Capitoliului din Cetatea Eternă – Roma .
Constituit dintr-o esplanadă dreptunghiulară imensă (300×185 metri), în mijlocul Forului se află Columna lui Traian cu istoria strămoșilor noștri daci dăltuită în piatră, fiind singurul monument din for care a supraviețuit intact până în zilele noastre. O bandă în spirală reprezintă 155 de scene din cele două războaie dacice cu peste 2500 de figuri. Columna este un fus cilindric lucrat în marmură de Paros, înalt în jur de 30 metri, compus din 18 tamburi. În vârful coloanei se află un vultur de bronz înlocuit cu statuia lui Traian care a fost la rândul ei înlocuită cu statuia de bronz a Sfântului Petru. Baza coloanei cubice decorată cu trofee adăpostea urna de aur cu cenușa lui Traian care a dispărut în timpul invaziilor barbare. Scenele de pe columnă redau desfășurarea războaielor dacice și scot în evidență superioritatea armatei romane datorită conceperii raționale a diferitelor acțiuni, a disciplinei și a hărniciei soldaților. În afară de aceste scene în luptă directă cu inamicul, romanii mai sunt reprezentați construind drumuri, ridicând întărituri, strângând nutrețuri pentru cai, acțiuni care le asigurau desfășurarea cu succes a luptelor. Detaliile reproduse în relieful columnei ne oferă cunoștințe despre echipamentul militar, viața de tabără, tehnicile de asediu și componența etnică a armatelor. Dacii noștri cu stindardele lor cu capetele de lup cu gură deschisă, chiar dacă sunt redați în figuri mai rudimentare, sunt mai evoluați decât ceilalți barbari din nord. Dacii au dat foc așezărilor fortificate pe care nu le mai puteau apăra și populația s-a retras în munți pentru a continua rezistența. Împăratul este reprezentat în scenă adresându-se soldaților și sacrificând un juncan pentru zeul Jupiter în fața podului construit de Apolodor din Damasc. În scena întinsă a capitularii după primul război, Decebal stă în spatele dacilor îngenunchiați, pe o stâncă ridicată, cu o atitudine demnă și cu o mână întinsă înainte într-un gest de salut ușor, dominând scena la fel ca Traian în mijlocul armatei sale, în partea opusă. Într-o altă scenă, Decebal este înfățișat înfingându-și pumnalul în piept, cu dacii, strămoșii noștri bravi, urmându-i exemplul și preferând moartea în locul înfrângerii.

Mi l-am imaginat pe Badea Cîrțan văzând scenele dăltuite în piatra de pe columnă și spunându-mi: Endre, în ce colț al sufletului românului din ziua de azi se mai poate regăsi dragostea de neam, de glie, integritatea morală și spiritul de sacrificiu pe care ni le-au lăsat moștenire dacii noștri? (Endre Libus). 

  • STOIU GRIGORIE-VIRGIL, decedat la data de 21.08.2017 – 77 ani
  • MAJOROVICI ECATERINA, decedată la data de 26.08.2017 – 89 ani
  • DEVICI ANTONIU, decedat la data de 01.09.2017 – 70 ani
  • PUŞCAŞ FRANCISC, decedat la data de 15.09.2017 – 68 ani
  • MORARU FLORICA, decedată la data de 18.09.2017 – 52 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

– ZAHA DORIAN-FLORENŢIU şi DOBRAŞ MARIA-DANIELA – 19.08.2017
– KRAMER IONUŢ-MARIAN şi MADINCIA PETRICIA – 23.08.2017
– BOŢI DRAGANE şi JURJI MITRUŢA-ANGHELINA – 25.08.2017
-GUTI DAVID şi SCHEIN MARCELA-SORINA – 31.08.2017
– BUHAŞ MIHAI-CRISTIAN şi ELEKEŞ ROXANA-GABRIELA – 31.08.2017
– TABOROŞI CLAUDIU-VALENTIN şi SEBASTIANOV CRISTINA-ROXANA – 02.09.2017
– NICOLAE DANIEL-IONUŢ şi MUSTEAŢĂ DIANA – 03.09.2017
– POPESCU ALEXANDRU-DANIEL şi VELIŞCU MALVINA-CRISTINA – 04.09.2017
– STOLMAYER EDGAR-FLAVIUS şi CHEFĂLAN NATALIA – 09.09.2017
– BEJAN REMUS-CONSTANTIN şi ILEANA OANA-RAHELA – 16.09.2017

– ROTARIU-LEDECZI SZILARD şi PISCUC IONELA-DELIA – 16.09.2017

  • S-au finalizat licitaţiile şi s-au semnat contractele pentru lucrările de reabilitare ale AQUATIM-ului, pentru: lotul I, diferenţe de reţele de apă şi canalizare în oraşul Deta, câştigător S.C. TUBULAR S.R.L. Timişoara şi pentru lotul II, staţia de tratare a apei Deta, gospodărirea de apă de la Jebel cu construcţia unui rezervor, foraj şi staţie de pompare, câştigător S.C. CORAL Tulcea. Urmează a se face depunerea garanţiei de bună execuţie pentru cele două societăţi, predarea de amplasament şi organizarea de şantier. Dacă toate acestea decurg normal, lucrările pot începe după data de 15 septembrie.
  • S-a finalizat licitaţia şi s-a semnat contractul pentru construcţia blocului A.N.L, destinat tinerilor care lucrează în sănătate, societatea care a adjudecat licitaţia, FORMIN S.A Caransebeş urmează predarea de amplasament şi în condiţii normale, la finalul lunii octombrie pot demara lucrările de execuţie.

Anton Kratzer

Anton Kratzer a cedat pădurea pe care a transformat-o într-un frumos parc cu alei și zonă de promenadă, parc pregătit pentru fiul său bolnav care din păcate a decedat înainte de a se putea bucura de investiția tatălui. Iată că acum, după mai bine de 100 de ani, mii de locuitori ai orașului nostru, generații întregi de oameni născuți în Deta au beneficiat de parcul deosebit care a devenit nu doar plămânul orașului ci și inima culturală a acestuia. Am decis să marcăm gestul generos al lui Anton Kratzer ridicând în parc un bust al fondatorului său. Este felul în care noi ca și comunitate ne arătăm respectul și recunoștința față de omul care ne-a oferit o moștenire peste timp. Anton Kratzer este și va rămâne o personalitate de seamă a orașului nostru. Este un exemplu pentru felul în care o persoană care nu s-a născut în această comunitate a știut să se implice și să ajute localitatea de care nu îl legau rădăcini familiale. Deta mai are astfel de personalități care merită gândurile noastre bune și care sunt poate mai puțin cunoscute. Vreau ca în anii următori să continuăm acest ciclu de dezveliri de statui și cu alte personalități ale orașului nostru pentru ca generațiile care vin după noi să poată vedea și înțelege mai bine că trăiesc într-un oraș cu istorie și că fac parte dintr-o comunitate cu tradiții.   

La începutul lunii august, ca urmare a invitației făcute de omologii de peste graniță, Centrul Cultural Deta a fost prezent cu Ansamblul de dansuri populare românești – seniori și Ansamblul de dansuri populare sârbești – tineret, în localitatea Coștei din Serbia unde comunitatea românească a sărbătorit „Zilele Costeiului”.

Într-o atmosferă festivă, formațiile noastre împreună cu Formația de fete a Societății Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei, au prezentat un program artistic care a fost în întregime pe placul publicului. Deschiderea a fost făcută de formația gazdă – păstrătoare a portului popular autentic românesc care s-a remarcat cu o suită de dansuri populare de fete din câmpia banatică. Orașul Deta a debutat în spectacol cu Ansamblul de dansuri populare românești care a evoluat cu o suită de dansuri populare din zona de munte, un dans de fete și o suită de dansuri din Valea Bolvașniței. Experiența dobândită prin multele apariții pe scenă, coregrafia profesionistă realizată de instructorul Cătălin Voicu, alături de frumusețea dansului și a portului popular au fost răsplătite de public cu multe aplauze și aprecieri. Ansamblul de dansuri populare sârbești a încheiat o seară minunată prezentând o suită de dansuri populare din zona centrală a Serbiei cu o coregrafie semnată de Diana Tătărușanu. În semn de mulțumire și recunoștință față de Deta și de Centru său cultural, primarul localității Coștei, Viorel Bălăgean, a acordat diplome atât formațiilor participante cât și instituției. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support