Datorită incertitudinii care planează cu privire la ridicarea unei noi Case de cultură, Primăria Deta a răspuns nevoii cetățenilor prin crearea unui centru cultural funcțional care să țină, cel puțin temporar, locul mult așteptatei Case de Cultură, pentru a cărei construcție nu au mai venit banii de la București.

Centru cultural funcțional care va înlocui pentru o vreme noua Casă de Cultură, va avea o o sală de spectacole, cu toate dotările necesare, săli de activități, birouri, grupuri sanitare și 2 camere pentru cazare. Contractul a fost deja semnat cu firma S.C MCA GROUP SRL, ca urmare a licitației pentru reabilitarea, mansardarea și extinderea Centru cultural în orașul Deta. Suma totală care va fi achitată către firma care va executa lucrarea este de 1.593,4 mii lei, inclusiv TVA.

În momentul de față, activitatea culturală a localității Deta se desfășoară în majoritatea cazurilor în spațiile existente în localitate, dar care nu au dotări adecvate și care nu îndeplinesc cerințele minimale pentru acest gen de activitate. Centru cultural funcțional va lua naștere din renovarea și mansardarea unei clădiri deja existente, construită în anii  1930 – 1940 și care a aparținut ultima dată Forumului German care a cedat-o orașului nostru pentru activități culturale. Construcția avută acum în vedere nu a fost modernizată odată cu dezvoltarea orașului, suferind doar câteva intervenții timide pentru racord electric, instalații electrice interioare sau încălzirea spațiului cu centrala termică pe gaz.


Preocupată de dorințele cetățenilor, Primăria Deta a identificat resursele necesare modernizării și reparării construcției existente, cu mansardarea parțială și executarea unei extinderi care va cuprinde anexele pentru grupuri sanitare. Iar pentru că autoritățile locale din Deta țin la tradiția locală, mansardarea și dotarea Centrului Cultural va respecta arhitectura veche a edificiilor culturale și va avea un aspect exterior simplu, fără gratuități și fără a schimba formă inițială a clădirii.  A.L.

Cum va arăta Centrul cultural funcțional din Deta ?

·         Din hol se va construi accesul la un foayer de 70 metri pătrați de unde se va putea ajunge la grupurile sanitare pentru spectatori.

 

·         Cu acces din holul principal se va intra în spațiul unei biblioteci care va avea două încăperi de 37 metri pătrați, respectiv 22 metri pătrați.  

·         Subsolul de sub scenă se va amenaja în spațiu de vestiare pentru actori, două vestiare de câte 14 metri pătrați, iar subsolul de sub spațiu administrativ se va amenaja ca ceainărie și spațiu de socializare de 30 metri pătrați
 
·         Pentru artiști se va executa o extindere ce va cuprinde un hol de aproape 7 metri pătrați din care se va intra în grupurile sanitare și în spațiul de buzunar scenă, cu acces spre scenă și spre vestiarele care se vor amplasa la subsol. 

·         Căminul cultural va avea în final o suprafață construită la sol de peste 680 metri pătrați. Suprafața subsolului va rămâne de 112 metri pătrați, iar suprafața mansardei va fi de 225 metri pătrați. Suprafața construită desfășurată totală va fi de 1.021 metri pătrați.

·         Pardoselile vor fi din gresie la holuri, grupuri sanitare și centrala termică, pardoseală din gresie antiderapantă la sala de spectacol și pardoseli din parchet lamelar la vestiare, scenă și buzunar scenă.Scena va avea pardoseală tip dușumea acoperită cu un covor scenă cu două fețe. Pereții scenei se vor placa cu material fonoizolant pentru o mai bună acustică, iar mobilarea sălii de spectacol se va face cu ansambluri de câte 4-5 scaune, fixate în pardoseală, dar care se vor putea dezasambla și deplasa pentru a se permite desfășurarea activităților atât de spectacol cât și celor de tip training sau petreceri.

·         Se va amenaja o rampă de acces și un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilităţi.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş  roagă atât angajatorii cât şi angajaţii din judeţul Timiş ale căror carnete de muncă se află  în evidenţa I.T.M. să se prezinte de urgenţă pentru ridicarea acestora, documentele fiind completate cu înscrisurile la zi. Acest lucru este necesar având în vedere abrogarea Decretului 92/1976 şi a faptului că nu se mai fac înscrisuri în carnetele de muncă, din data de 01.01.2011. Din aceste motive, carnetele de muncă nu mai trebuie păstrate la I.T.M. Timiş, ele trebuie să fie în posesia titularilor. Reprezentanţii ITM atrag din nou atenţia că, aceste carnete de muncă trebuie ridicate până la data de 31.12.2012. Programul cu publicul la I.T.M. Timiş este următorul: luni, marţi, miercuri, joi, între orele 8 şi 16.30, respectiv vineri 8 – 14.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Banat a transmis recent tuturor primăriilor timișene o adresă care conține astfel de măsuri de prevenire a incendiilor pe timpul sezonului rece. Acestea sunt următoarele:

  • Este interzisă utilizarea reşourilor, radiatoarelor, sobelor metalice sau de teracotă dacă sunt defecte, improvizate sau amplasate în locuri care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
  • Coşurile şi burlanele pentru evacuarea fumului vor fi  întreţinute şi curăţate periodic;
  • Nu aprindeţi focul cu benzină sau alte lichide inflamabile şi nu ardeţi lemne lungi care nu permit închiderea uşii;
  • Nu lăsaţi focul în sobe fără supraveghere sau în grija copiilor;
  • Coşurile de fum vor fi obligatoriu verificate, curăţate, şi reparate de persoane specializate şi autorizate;
  • În podul casei coşul de fum va fi obligatoriu tencuit pentru a nu prezenta fisuri prin care ar putea pătrunde scântei ce pot fi surse de aprindere, dacă în apropiere sunt materiale combustibile;
  • Amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse, care ar putea determina incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar veni în contact;
  • Cenuşa si jăratecul vor fi depozitate în gropi speciale şi se sting cu apă;
  • La aprinderea focului la aragaz sau sobe alimentate cu gaze naturale se aeriseşte camera, după care întotdeauna se aprinde mai întâi chibritul si apoi se deschide robinetul de alimentare cu gaz; (principiul GAZ PE FLACĂRĂ);

Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului are 40 de zile, începând la data de 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. El ne aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament şi de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Legea Decalogului ( Cele 10 porunci), scrisă de Dumnezeu pe table de piatră. Din punct de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Astfel, pot fi mâncate preparate din peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică în perioada 21 noiembrie şi 20 decembrie inclusiv, pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfinţi cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, precum 30 noiembrie ( Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie ( Sf. Varvara), 5 decembrie ( Sf. Sava), 6 decembrie ( Sf. Nicolae), 9 decembrie ( Zămislirea Sfintei Fecioarei Maria), 18 decembrie ( Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie ( Sf. Ignatie Teoforul). În afară de dezlegare la peşte, în zilele menţionate pot fi consumate şi vin şi ulei. Abia după aceste 40 de zile de post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului, de pe 25 decembrie. Ultima zi a postului Crăciunului ( 24 decembrie) este numită şi ajunul Crăciunului şi este o zi în care se obişnuieşte a se ţine un post ceva mai aspru decât în celelalte zile.

  • MESAROS IOSIF, 61 ani, decedat la data de 22.10.2012.
  • BUZOI IOSIF, 72 de ani, decedat la data de 27.10.2012.
  • PETRUŢI SIMION-NICOLAE, 46 de ani, decedat la data de 28.10.2012.
  • PAVEL ELISABETA, 86 de ani, decedată la data de 4.11.2012.
  • HÜVÖS ELISABETA, 79 de ani, decedată la data de 4.11.2012.
  • NAGY ILEANA ANA, 85 de ani, decedată la data de 7.11.2012.
  • PIRINGĂR DARINCA, 84 de ani, decedată la data de 8.11.2012.
  • BUDĂU TASIA, 81 de ani, decedată la data de 19.11.2012.

Asociația Seniorilor din Deta și-a făcut bilanțul activității din 2012, iar cei peste 250 de membri ai săi au petrecut împreună cu muzică populară, dans și cadouri pentru sărbătoriții lunii octombrie.

„Cele mai frumoase amintiri din ultimii trei ani le am de la Balul Pensionarilor. Aștept să treacă anul ca să vină seara asta minunată între prieteni. Cu toții ne bucurăm să reîntâlnim amici dragi, să depănăm întâmplări noi şi vechi, frumoaseşi nostalgice, scoase din cutia cu amintiri păstrate din suflet” ne-a spus cu emoție în glas o doamnă participantă la eveniment. Balul Pensionarilor este un eveniment organizat de Asociația Seniorilor din Deta cu sprijinul financiar și logistic al Primăriei Deta.

Evenimentul anual devenit deja o tradiție pentru vârstnicii din orașul nostru a debutat cu un moment de reculegere, omagiu adus pentru cei ce au căzut în nefiinţă, continuând mai apoi cu şedinţa condusă de Alexandru Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Seniorilor. Conducerea pensionarilor din Deta a prezentat o retrospectivă a activităţilor desfășurate în 2012, amintind în special de excursiile la Bodrog, Ferendeu, Gaiu şi în staţiunea Moneasa. Nu a fost uitată nici participarea la concursul de gătit „Ceaunul şi Grătarul” atât la Deta, cât şi în localitatea Bordany din Ungaria, urmând ca începând cu această lună, seniorii să meargă în excursii la Belgrad. După încheierea ședinței de lucru, primarul Petru Roman a adresat mulțumiri si cuvinte de încurajare celor prezenți și a declarat deschis balul așteptat cu sufletul la gură de către toți seniorii din Deta. Ansamblul Casei de cultură Deta, Ansamblul sârbesc „Sveti Nikola” şi Ansamblul maghiar „Margareta” împreună cu copiii de la grădiniţa cu program prelungit Deta, conduşi de doamna directoare Mariana Vertopan şi doamna educatoare Mariana Ţăran au oferit ca de fiecare dată, un spectacol folcloric de excepție îndelung aplaudat de publicul de vârsta a treia. Petrecerea a continuat cu o tombolă, dans şi muzică bună oferită de orchestra Casei de cultură Deta condusă de directorul Ovidiu Ivancea şi acompaniată de solista vocală Otilia Ţârcovnicu. Diana Tătăruşanu.

 

La invitaţia conducerii locale si a Societăţii culturale “Mihai Eminescu” din localitatea sârbă Coştei, la sfârșitul lunii septembrie, Casa de Cultură din Deta a devenit partener într-un spectacol folcloric românesc autentic organizat peste graniță. Gazdele sârbe au scos pe tapet tot ce au avut mai bun şi mai frumos în satul lor. Copii de la vârstă preşcolară şi până la adolescenţi, au încântat publicul cu cântece şi dansuri populare autentice, iar taraful format din opt suflători şi doi armonişti au constituit deliciul spectatorilor pe toata durata spectacolului.

Fiind un eveniment realizat în parteneriat, Diana Tătăruşanu, cunoscută în orașul nostru pentru sârguinţa, devotamentul şi dragostea pentru folclorul autentic a sensibilizat publicul din postura de prezentatoare, alături de alți doi colegi sârbi. La fel ca și gazdele, Casa de cultură orăşenească Deta, a scos din “lada cu zestre” cel mai frumos și mai autentic spectacol. Formaţia de dansuri populare româneşti, a prezentat trei suite de dansuri populare autentice din zona de pustă şi de munte a Banatului, coregrafia fiind realizata de Cătălin Voicu dansator profesionist. Prestaţia de excepţie, originalitatea portului popular cât şi a coregrafiei, au scos în evidenţă profesionalismul dansatorilor, care au stârnit admiraţia, respectul și numeroase aplauze. Cum nu doar dansul ci şi cântecul popular este nelipsit din folclorul nostru, Casa de cultură din Deta, a prezentat cântecul popular bănăţean, prin intermediul a doua interprete de muzica populară Otilia Ţârcovnicu şi Ramona Mercescu. Vocile lor minunate şi interpretare fantastică au ținut publicul în picioare minute în șir. Ovidiu Ivancea.

Ambasadorii orașului nostru

Îi vedem la fiecare sărbătoare, la fiecare moment special al comunității noastre și ne-am obișnuit cu prezența lor. Ni se pare firesc și normal să îi vedem, să îi aplaudăm și să ne bucurăm de spectacolul pe care ni-l oferă cu atâta generozitate. Probabil că v-ați dat seama că vorbesc despre artiștii din ansamblurile Casei de Cultură din Deta. Acești oameni minunați conduși de sufletistul Ovidiu Ivancea ne-au adus în ultimii ani o mulțime de satisfacții. Eu îi consider adevărați ambasadori ai orașului Deta și consider că merită toată aprecierea noastră. În spatele activității lor se ascund sute de oră de muncă, de repetiții și de efort. Poate că unii vor spune că avem probleme importante în țară și nu avem timp de relaxare. Eu spun că oricâte probleme am avea, nu trebuie să neglijăm cultura și sufletul. I-am ajutat atât cât am putut pe artiștii de la Casa de cultură și voi continua să o fac. Acești oameni au nevoie în primul rând de apluazele noastre, dar nu e suficient. Au nevoie de fonduri și mai ales au nevoie de o casă de cultură adevărată, iar primăria este pe o cale bună și în această direcție. Consider că Deta dă o dovadă de civilizație oferind cultură în stare pură pentru întreaga zonă de vest a țării și chiar dincolo de hotare .

Începând cu luna septembrie 2012, Spitalul orășenesc Deta are un nou manager. D-na dr. Codruţa Bungău a preluat conducerea instituției după promovarea examenului în care a prezentat proiectul său de management al spitalului. În vârstă de 43 de ani, dr. Codruţa Bungău s-a angajat în Deta la sfârșitul anului 2010 ca medic internist, a promovat în 2012 pe poziția de director medical, iar funcția de manager al Spitalului orășenesc Deta a venit ca o încununare a parcursului profesional de excepție. Realizările în carieră sunt completate de o familie frumoasă, cu o fiică de 15 ani și un soț dedicat chirurgiei la Spitalul orășenesc Jimbolia.

Primele reacții după preluarea conducerii spitalului, problemele cu care se confruntă, dar și planurile de viitor, le aflați  chiar de la dr. Codruţa Bungău în care cadrul unui interviu special pentru Monitorul Primăriei Deta. 

 
R: Cum aţi descrie pe scurt situaţia în care aţi preluat spitalul şi felul în care aţi reuşit să vă acomodaţi cu funcţia de manager?

Dr.C.B: Acomodarea a fost facilă deoarece am preluat funcţia de conducere după ce am lucrat ca medic în Spitalul din Deta şi cunosc problemele cu care acesta se confruntă. Totuşi, situaţia nu este uşoară, am preluat  o instituţie cu multe probleme, financiare în primul rând, dar şi legate de structură, personal şi mentalitate.
 

R: Acum, la început de drum, în calitate de manager al spitalului, care sunt priorităţile dumneavoastră din punct de vedere profesional? Care este strategia dumneavoastră de gestionare a spitalului din Deta?

Dr.C.B: Priorităţile sunt multe. Voi revizui structura organizatorică  a spitalului, care nu mai corespunde nevoilor actuale, structura de personal  şi strategia de lucru. Ca maximă urgenţă  voi impune diversificarea  paletei de servicii oferite  pacienţilor prin contract cu CJAS Timiş, la ora actuală  lucrându-se doar în regim de spitalizare continuă. De-a  lungul anilor s-au pierdut internările de zi, ambulatoriul de  specialitate,  şi a scăzut  drastic numărul de paturi, de la 73 la 53. În 2013 vom reînfiinţa  ambulatoriul de specialitate şi un compartiment de îngrijire a pacienţilor  cu afecţiuni cronice. De asemenea, atât eu cât şi colegii mei din spital, ne concentrăm deja  de mai bine de un an pe creşterea calităţii si complexităţii actului medical. În acest sens, am dotat spitalul cu un ecograf performant ce permite efectuarea de investigaţii noi -ecografie obstreticală 4D, ecografie vaginală, tiroidiană, mamară, musculo-scheletală. Anul viitor vom dota  blocul operator  cu un turn de chirurgie laparoscopică, astfel încât pacienţii să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze la Timişoara pentru acest fel de intervenţii. Sunt multe de făcut pentru  a oferi servicii de calitate  pacienţilor noştrii.

 
R: În momentul de faţă, care este situaţia financiară a spitalului? Dispuneţi de cele necesare pentru desfăşurarea actului medical in bune condiţii?

Dr.C.B: La ora  actuală  spitalul din Deta are peste un miliard de lei vechi datorii, mai precis 119.379 ron, fapt  datorat  unui contract în derulare neacoperitor cu Casa de  Asigurări  Timiş. Cu alte cuvinte, spitalul nostru are cheltuieli de  funcţionare mai mari decât încasările şi dacă nu vom interveni cu schimbări  rapide, situaţia se va agrava lună de lună. De aceea se impune revizuirea cu maximă urgenţa  a structurii organizatorice  a spitalului. Din păcate, lipsa banilor afectează aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi alimente. În momentul de faţă nu reuşim să acoperim în totalitate nevoile legate de tratamentul pacienţilor internaţi în spital, dar îmi propun remedierea acestei situaţii în 2013.

 
R: Sunteţi mulţumită de dotarea actuală a Spitalului? Care sunt proiectele de viitor şi lucrările de investiţii existente în plan pentru anul viitor?

Dr.C.B: Din anul 2010 Spitalul orăşenesc Deta funcţionează  într-o locaţie complet renovată. Ne bucurăm de spaţii ample, curate, conforme cu standardele europene. Din fericire, programul de reabilitare a spitalului  continuă şi la finele acestui an cu reamenajarea clădirii administrative şi a ambulatoriului  de specialitate, iar anul viitor se va mari compartimentul de primiri urgente, toate cu finanţare de la Ministerul Sănătăţii  şi din bugetul Primăriei oraşului Deta. Spitalul are deja o dotare satisfăcătoare pe linie de imagistică, compartiment nou născuţi, cameră primiri urgenţe, bloc operator. Pe viitor mă voi concentra pe dotarea sălii de operaţie  şi a laboratorului de analize medicale, precum şi a compartimentului de sterilizare.

Tot pentru anul 2013 am în vedere angajarea a încă unui medic chirurg, şi dacă va fi posibil, a unui medic anestezist. Aşteptăm venirea medicului ortoped care este în ultimul an de rezidenţiat şi şi-a exprimat deja intenţia de a lucra la noi. Am extins  programul de lucru la radiologie, astfel încât spitalul să poată deservi  mai bine urgenţele, în special cele ortopedice. În plus, am angajat încă un medic ginecolog, pe dl. dr. Bonţe Ovidiu care a efectuat deja câteva intervenţii chirurgicale în spitalul nostru.

 
R: Care e cea mai mare problemă cu care se confruntă Spitalul la ora actuală?

Dr.C.B: De departe cea mai mare problema  a spitalului  la momentul actual o reprezintă finanţarea  insuficienta, care nu acoperă cheltuielile de funcţionare  .

 
R: Cum vedeţi colaborarea cu Consiliul local şi primarul Petru Roman?

Dr.C.B: Ne-am bucurat de la început de tot sprijinul  domnului primar Roman Petru, care ne-a fost alături  şi la bine, dar mai ales la greu. Am parcurs momente dificile în ultimele luni, am pierdut personal competent, dar împreună am reuşit să depăşim dificultăţile. Domnul primar ne-a asigurat de implicarea sa în menţinerea spitalului la standarde înalte de calitate şi am încredere că ne va ajuta cu tot ce va fi posibil.

 
R: În încheiere, ce mesaj doriţi să transmiteţi locuitorilor oraşului Deta?

Dr.C.B: În primul rând doresc să le mulţumesc pentru încredere, dar şi pentru înţelegere. Ştim că neajunsurile sunt încă multe la Spitalul Deta, dar prin eforturi susţinute am încredere că împreună vom reuşi. Sperăm ca prin profesionalism şi promptitudine  să venim în întâmpinarea pacienţilor noştri, pentru ca în cele din urmă, bunul cel mai de preţ  al unui spital este reputaţia, iar aceasta se clădeşte în fiecare zi, prin oamenii săi.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support