CRĂCIUNUL PE RIT VECHI LA DETA

Etnicii sârbi din Deta au celebrat nașterea Domnului Isus Hristos după calendarul Iulian, pe rit vechi, cu o mare sărbătoare, ca în fiecare an, așa cum cere tradiția. Comunitatea sârbă s-a întâlnit în seara de Ajun denumită Badnjevece, la Biserica ortodoxă sârbă din Deta, unde preotul paroh Liubodrag Boghicevici a oficiat slujba de vecernie, urmată de aprinderea cunoscutului ”badnjak”, un butuc din lemn de stejar care simbolizează reînnoirea și renașterea. Sveti Nikola Deta a oferit un minunat recital de colinde care i-a emoționat pe credincioși. După participarea la slujba de vecernie, doamnele s-au întors la casele lor unde au așteptat colindătorii și au  pregătit conform tradiției colacul care stă pe masa de Crăciun. Și alte bucate specifice zilei de Ajun și-au găsit loc pe mesele etnicilor sârbi, printre cele mai apreciate fiind gibanica  (plăcintă cu dovleac), prebranac (fasole la cuptor), peștele și faimosul desert tradițional cu bănuț noroc în interior ”cesnița”. Colindătorii au fost așteptați cu nuci, fructe uscate și miere. În data de 7 ianuarie, în ziua de Crăciun, în prezenta numeroșilor credincioși de etnie sârbă din orașul nostru, liturghia a fost oficiată de către preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta. (Diana Tătărușanu)

ZIUA ANSAMBLULUI SVETI NIKOLA DETA

Exista o vorbă veche în popor, care spune că prima ninsoare din sezonul rece este cea care rămâne întipărită în mintea noastră pe tot parcursul anului. Cu siguranță ninsoarea din 16 decembrie 2018 va rămâne în sufletele multor locuitori din Deta deoarece, în ciuda faptului că orașul a fost acoperit de zăpadă, spectacolul folcloric aniversar organizat în cinstea Sfântului Nicolae, de către Ansamblul Sveti Nikola Deta, s-a ținut cu sala plină. Înainte de ora 18:00 când a fost stabilită începerea spectacolului, sala Centrului Cultural Deta devenea deja neîncăpătoare. Seara a fost deschisă de către Grupa Mare a Ansamblului cu coregrafia Zelen Bagrem udara (Bagrinul verde lovește) din zona Banat care a purtat semnătura coregrafului Milorad Lonic și a avut acompaniamentul muzical live oferit de orchestra de tamburași Batini Becari din Sânnicolau Mare. Au urmat cele trei grupe ale școlii de folclor a Ansamblului, copii cu vârste cuprinse între 3 și 11 ani, pentru mulți dintre ei fiind primul spectacol cu un public atât de numeros. Seara a continuat cu reprezentațiile oferite de către invitații din Belgrad, momente muzicale oferite de orchestra de tamburași dar și de membrul Ansamblului, Deian Giurgev. Sărbătoarea a fost încheiată de grupa mare a Ansamblului nostru.

Devenit tradițional pentru orașul nostru, acest eveniment cultural a cuprins prezentarea celor mai frumoase momente artistice ale Ansamblului Sveti Nikola Deta, aduse în fața celui mai drag și iubit public, cel de acasă. Cu emoție și multă dedicare, membrii Ansamblului au reușit alături de invitații lor, Ansamblul Lira Folklor din Belgrad Serbia, să încălzească inimile celor prezenți și să arate că sărbătoarea a meritat un număr atât de mare spectactori. Pe lângă devotamentul și munca depusă de toți membrii ansamblului în vederea păstrării tradiției acestui spectacol în orașul Deta și a valorificării patrimoniului folcloric al etniei sârbe în România, cuvântul cheie care descrie succesul evenimentului este dragostea. Iar acest lucru este demonstrat de faptul că un spectacol aniversar a reușit să devină o mare sărbătoare pentru privirile și auzul a peste 300 de spectatori. Evenimentul și-a găsit continuarea în data de 19 decembrie, când membrii Ansamblului, în calitate de nași, au tăiat colacul la liturghia oficiată de preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta. (Diana Tătărușanu)

RUGA SÂRBEASCĂ

La fel ca în fiecare an, comunitatea sârbă din Deta, în a doua duminică a lunii septembrie, a sărbătorit Soborul Tuturor Sfinților Sârbi, Hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe. Cu sprijinul Primăriei Deta și a Uniunii Sârbilor din România evenimentul a fost organizat în mod tradițional, păstrând obiceiurile lăsate de generațiile dinaintea noastră. Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie oficiată de Ljubodrag Boghcievici, preotul paroh al Bisericii Ortdoxe Sârbe din Deta și protopopul Bransialv Stankov din Timișoara. După-amiaza, la slujba Sfintei Vecernii, a fost respectat obiceiul străvechi al sârbilor de peste graniță, păstrat și de către etnia sârbă din România și localitatea Deta, și anume tăierea colacului. Nașii rugii din 2018, familia Ene, au pregătit tradiționalul și vestitul colac al rugii, coliva și fel de fel de specialități dulci și sărate, specifice bucătăriei tradițioanle sârbești. Iar cum orice sărbătoare tradițional sârbească este presărată cu muzică și joc de calitate, nici Ruga sârbilor la Deta nu a fost o excepție. După ceremonia tăierii colacului, toți membrii Ansamblului Sveti Nikola din Deta, de la mic la mare, împreună cu invitații lor din Ansamablul Kolo Arad au încins în fața bisericii cunoscutul ”malo kolo”,  iar mai apoi, alături de toți enoriașii prezenți la biserică au plecat în parada portului popular către pacul orașului, unde cele două ansambluri și acordeonistul Deian Giurgiev au oferit un spectacol folcloric autentic sârbesc. Evenimentul s-a bucurat de prezența a înaltele fețe bisericești care au oficat slujba de tăiere a colacului, primarul orașului Deta, Petru Roman, precum și președintele Uniunii Sârbilor din România, Ognean Cîrstici. Seara a adus Balul Rugii cu interpreții Ana Beta, Rale Filipović și orchestra de excepție condusă de maestrul în acordeon, Aca Cirković din orașul Vârșeț, Serbia. Pe lângă atmosfera plăcută și voia bună create de artiștii care au urcat pe scena parcului din orașul nostru, Ruga Sârbească a fost un prilej de mare bucurie pentru comunitatea sârbă din Deta, tradiția fiind continuată către 2019, cu nășia rugii preluată de către familia Vertopan Zoran. (Diana Tătărușanu)

Ruga catolică

De Sfânta Ana, locuitorii orașului nostru se pot bucura de Ruga catolică, etniile bulgară și maghiară marcând o importantă sărbătoare și un adevărat punct de reper cultural. Evenimentul a debutat cu parada portului popular, apoi a continuat cu participarea la slujba religioasă și desfășurarea programului artistic în fața bisericii. Au încântat publicul cu evoluția lor, Ansamblul de dansuri populare bulgărești din Deta și Vinga alături de Ansamblul de dansuri populare maghiare din Deta și Tormac. Ca în fiecare an, nu a lipsit tradiționalul Bal care a avut loc în parcul Anton Kratzer din Deta. Formația Szinkron din Timișoara a întreținut publicul prezent cu melodii populare pentru toate gusturile, atmosfera fiind una de sărbătoare. Mulțumim Primăriei  şi Consiliul Local al oraşului Deta pentru sprijinul acordat în organizarea acțiunilor necesare pentru buna desfășurare a sărbătorii. (Clara Stanciu)

La 50 de zile după Paşti, ortodocsii din întreaga lume sărbătoresc Rusaliile sau Cincizecimea, adică Pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor şi ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creştină. Este o sărbătoare care își schimbă data, ziua rămânând aceeași, duminica. Multe biserici își au hramul de această sărbătoare, printre ele aflându-se și Biserica ortodoxă Română din Deta.
Pentru a sărbători cum se cuvine această zi cu mare încărcătură spirituală, în 26 și 27 mai, Primăria și Consiliul Local al orașului Deta împreună cu Centrul Cultural Deta au  organizat mult așteptata Rugă Bănățeană. Jocul  tradițional de Rugă a avut loc pe platoul și scena special amenajată pentru asemenea evenimente din parcul Anton Kratzer. Interpretul de muzică populară Dumitru Stoicanescu, cunoscut atât în țară cât și peste hotare pentru repertoriul său variat și stilul de interpretare inegalabil, alături de tinerii interpreți Ioan Surdu, Roxana Groza, Andreea Dragoman și formația condusă de Stoian Mirciov, au facut din ruga de anul acesta, o sărbătoare a cântecului popular autentic din Banat, o doză autentică de joc și voie bună. În deschiderea rugii au urcat pe scenă Ansamblurile de dansuri populare românești și sârbești ale Centrului Cultural Deta, iar interpreta vocala Madalina Trion și formația a impresionat publicul prin prezența și vocea sa minunată. Obosiți de la joc, cei prezenți s-au putut delecta cu bere, mici și grătare puse la dispozitie de diferitele societăti comerciale venite cu standuri la eveniment.
Cred că, de la an la an, această zi de sărbătoare dobândește o amploare tot mai mare, reușind să atragă tot mai mult public format din iubitori ai muzicii și ai dansului popular bănățean. (Ovidiu Ivancea, director Centrul Cultural Deta)

Sărbătorile Pascale aduc multă bucurie în sufletele creştinilor în special acolo unde bisericile sărbătoresc hramul odată cu Învierea Domnului. Hramul Bisericii Ortodoxe Româneşti din localitatea Opatiţa este în cea de-a doua zi de Paşte, ocazie cu care se organizează mult așteptata Rugă a Satului.
Și în acest an, Primăria oraşului Deta, Consiliul Local şi Centrul Cultural al oraşului Deta au contribuit semnificativ la reușita evenimentului, aprecierile venite din partea publicului participant fiind cea mai frumoasă motivație. De la ediție la ediție, calitatea evenimentului a crescut, au fost invitate formații de excepție, interpreții vocali i-au mulțumit și pe cei mai exigenți petrecăreți. În 2018, cunoscutele artiste Alina Trăstău şi Ramona Calean, acompaniate de o orchestra de nota 10, au adus cântecul bănăţean la Opatița oferindu-le tuturor celor prezenți o seara de neuitat. Punctul culminant al Rugii a venit din partea invitatei speciale, doamna profesor Carmen Popovici, cunoscător şi promotor al folclorului bănăţean autentic, care a oferit un recital de zile mari publicului avid de muzică bună. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al oraşului Deta)

Mesaj pascal din partea lui Protopopului Ioan Prisăcean, Biserica Ortodoxă Română

,, Aşa a iubit Dumnezeu lumea încât pe

Fiul Său Cel Unul-Născut l-a dat, ca oricine

crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.”

Aceste cuvinte ale Mântuitorului ne dezvăluie taina cea mare a sfintelor Patimi şi a Sfintei Învieri, pe care le prăznuim toţi cu atâta credinţă şi evlavie. Într-adevăr, la temelia venirii Domnului Iisus în lume, a jertfei Lui de pe cruce şi a Învierii Lui, stă dragostea cea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de noi oamenii. Căci numai dragostea este izvorul dăruirii de sine, al jertfei depline-până la jertfa vieţii-pentru binele şi mântuirea semenilor, aşa cum ni s-a arătat în chip desăvârşit în viaţa Mântuitorului. Iar jertfa din dragoste zămisleşte viaţa, o viaţă înnoită şi îmbogăţită. Aşa că miezul credinţei noastre s-ar putea cuprinde în această dragoste jertfelnică şi dătătoare de viaţă.

În preajma sfintelor Sale Patimi, Mântuitorul a zis către Sfinţii Apostoli: ,,Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viaţa lui să şi-o pună pentru prietenii săi” (Ioan 15,13). El însă şi-a pus viaţa nu numai pentru Sfinţii Apostoli, ci pentru toată lumea, pentru toţi oamenii, care au vieţuit dintru începutul neamului omenesc, vieţuiesc şi vor vieţui pe faţa pământului. Dumnezeu-Fiul din dragoste faţă de Tatăl şi faţă de noi a primit să ia ,,chip de rob” şi s-a făcut ascultător ,,până la moarte pe cruce”(Filip.2,7-8)

Jertfa dragostei lui Iisus Hristos, răstignirea şi moartea Lui, n-au rămas neroditoare. Dumnezeu n-a lăsat pe Fiul Său să fie rob morţii, ci l-a înviat din morţi şi l-a înălţat întru mărirea cea veşnică.(Ioan 17,5) Dar nu numai pe Iisus Hristos l-a proslăvit, ci tuturor le-a deschis calea eliberării din robia păcatului şi a morţii, calea părtăşiei la viaţa cea veşnică. Fiecare credincios ştie că în Sfânta Taină a Botezului, cel ce se botează se răstigneşte şi moare păcatului şi înviază ca să vieţuiască lui Hristos, adică să aibă parte de viaţa cea veşnică. Dar moartea şi învierea împreună cu Hristos, prin care-în Botez-devenim o făptură nouă, în care sălăşluieşte şi viază Hristos, se cuvine să o arătăm şi în viaţa noastră, în faptele noastre, adică să fim în toate zilele şi în fiecare clipă morţi faţă de păcat şi vii faţă de virtute, adică să ne asemănăm cu Iisus Hristos şi astfel să avem dragostea, bunătatea, smerenia, blândeţea, milostivirea, răbdarea, jertfelnicia şi multe alte virtuţi, care strălucesc în Iisus Hristos.

În vremea slăvitului şi marelui post al Paştilor ne-am pregătit, prin înfrânare, prin curăţirea de păcate în Sfânta Taină a Pocăinţei, prin rugăciuni stăruitoare şi fapte bune, prin Sfânta Împărtăşanie, ca să întâmpinăm cu vrednicie praznicul luminos şi plin de bucurie al Învierii Domnului. Bucuria noastră va fi cu atât mai deplină cu cât vom fi mai deplin morţi faţă de păcat şi vom vieţui mai deplin pentru Hristos, pentru virtute. El ne-a deschis calea unei vieţi pline de lumină, de bucurie, de pace, de dragoste, în care încă de acum avem ,,arvuna” vieţii celei veşnice şi care e garanţia că Dumnezeu ne va face părtaşi pentru totdeauna la viaţa cea veşnică.

Se cuvine dar, ca prăznuirea Învierii Domnului să fie şi un nou pas pe calea înnoirii vieţii noastre, ca nu numai zilele Sfintelor Paşti, ci anul întreg să strălucească sub lumina dumnezeiască a Învierii Domnului şi a învierii sufletului nostru la o viaţă nouă, în inima căreia să stea dragostea jertfelnică şi zămislitoare de roadă îmbelşugată pentru fiecare credincios, pentru obştea cea mare sau mică din care facem parte. În felul acesta ne vom dovedi adevăraţi ucenici ai lui Hristos, vieţuitori în duhul dragostei lui Iisus Hristos cel înviat – Cel ce este pururi cu noi şi în noi şi ne călăuzeşte spre zările nemărginite ale veşniciei.

Dorindu-Vă tuturor ca Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului să vă dăruiască pace, sănătate, bucurie şi spor în tot ce este bun şi folositor pentru mântuirea noastră, pentru familiile noastre, Vă adresez creştinescul salut cu care s-au întâmpinat ucenicii Domnului din neam în neam: HRISTOS A ÎNVIAT!

Salut pascal din partea Preotului Paroh Lokodi Attila, Biserica Romano-Catolică

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.

„Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

Mesaj din partea Preotului Paroh Liubodrag Boghicevici, Biserica Ortodoxă Sârbă

Mântuitorul nostru Isus Hristos a venit pe lume pentru a ne dărui viaţă, a pătimit pe sfânta cruce pentru a ne bucura de mântuire pe acest pământ şi de veşnicia din ceruri. În aceste zile de Sfântă Sărbătoare a Sfintelor Paşti Să-L preamărim mulţumindu-I pentru binecuvântarea şi pacea pe care ni le dăruieşte, oferind şi primind bunătate, smerenie şi bucurie în sufletele noastre şi celor dragi! Lumina şi căldura Învierii Domnului nostru Isus Hristos să ne încălzească sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară! HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!

Mesaj din partea Pastorului Ghiţă Sporea, Biserica Baptistă Beraca

Gândul nostru curat și sfânt se îndreaptă înspre voi, dragi cititori ai Monitorului. Vă salutăm din suflet: Hristos a înviat! Paștele creștin devine din nou, pentru noi toți, un timp al celebrării triumfului omului, al suferinței asupra morții, el trăiește și rămâne speranța noastră vie (1 Petru 1:3-4). Vă invit să ne oprim împreună din alergările cotidianului și să privim cu admirație și bucurie spre Cel ce a înviat din morți. Întunericul morții și al păcatului nu a putut sufoca strălucirea soarelui pascal. Paștele ne vorbește despre unicul biruitor care a cucerit moartea făcând-o slujitoarea bucuriei veșnice. El a zis în Evanghelia după Ioan 10:17-18: „Tatal mă iubește, pentru că îmi dau viața, ca iarăși s-o iau. Nimeni nu mi-o ia cu silă ci o dau eu de la mine. Am putere să o dau și am putere să o iau iarăși. Aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl meu.” Adevărata noastră menire și motivație trebuie să fie aceea de a-L glorifica și înălța pe Hristos biruitorul. Doctor Cherlles Malik, fost președinte al ONU în anul 1959, scria: „credința în Isus Hristos este sensul prim și ultim al vieții noastre. Nu știu cine ești sau care îți este ocupația, am însă pentru tine o singură întrebare: crezi în Isus Hristos?” Cu respect și iubire, noi baptiștii, vă dorim mântuirea și viață prin acela care a înviat. Hristos a înviat!

Grădina Ghetsimani este unul dintre locurile sacre cele mai dragi pentru tradiția creștină. Faptul că și în prezent grădina este plină de măslini seculari, cu forme contorsionate de bătrânețe, a alimentat convingerea că aceștia sunt măslinii martori ai nopții lui Isus înainte de a fi prins de către soldații romani, arestat mai apoi și condamnat. În acest loc sfânt, Mântuitorul nostru S-a arătat solidar cu fragilitatea noastră omenească. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, Isus S-a rugat Tatălui ceresc nu numai pentru El, biruind prin rugăciune și deplină supunere față de Tatăl ceresc pe diavolul care-i punea înainte frica de moarte. Luând asupra Sa păcatul lumii, Isus poartă și întreaga neliniște existențială a lumii. Dramatismul acestei confruntări decisive, evidențiat nu numai de Sfintele Evanghelii, este subliniat și de sudoarea de sânge a Mântuitorului de care vorbește medicul și evanghelistul Luca referindu-se la acel fenomen fiziologic numit hemathidroză. Intrând în grădină, i-a lăsat pe ucenicii săi la intrare, luând cu Sine pe cei mai apropiați și iubiți de el: pe Petru, pe Iacov și pe Ioan care fuseseră cândva martori ai slăvitei sale Schimbări la Față.
Întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați și vă rugați și să nu cădeți ispitelor” a spus Mântuitorul, apoi a înaintat în grădină, s-a retras în sigurătatea lui și a căzut cu fața la pământ rugându-se „Ave Părinte, toate sunt Ție cu putință. Depărtează paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc eu ci ceea ce voiești Tu” (34-36). Nici cei mai apropiați apostoli nu înțelegeau întristarea lui atât de cuprinzătoare și nemăsurat de adâncă, nici taina „paharului” din Grădina Ghetsimani dată de Tată Fiului Său. „Paharul tuturor fărădelegilor săvârșite de către noi și al tuturor pedepselor pregătite nouă, care ar fi înecat întreaga lume dacă El însuși nu l-ar fi primit, nu l-ar fi ținut, nu l-ar fi băut până la fund. Toate aceste șuvoaie ale fărădelegii s-au unit pentru Isus în paharul întristărilor și al patimilor”(Sfântul Filaret). Sărbătorile Pascale ne aduc aminte că Mântuitorul nostru „a luat asupra-și durerile noastre și cu suferințele noastre s-a împovărat. A fost străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre”(Is 53, 4-5). Pentru aceasta înțelegem că a fost prima sau poate cea mai însemnată pricină a întristării de moarte prin care a trecut Mântuitorul în Grădina Ghetsimani.

Sărbătorile pascale ne fac să înțelegem darul nemăsurat pe care ni l-a făcut Mântuitorul în momentul în care a băut paharul păcatelor noastre, ducându-și misiunea până la capăt pentru iertarea păcatelor noastre și oferindu-ne ,,viață fără de moarte” prin însuși Învierea lui. (Endre Libus)

Mesajul Protopopului Pr. Ioan Prisăcean, Biserica Ortodoxă Română       

,,Iar pruncul creştea şi se întărea cu duhul,umplându-se de
Înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era peste el.”
(Luca 2,40)

Veniţi  să ne bucurăm şi să cântăm Domnului, căci iată, astăzi Fiul lui Dumnezeu se naşte din Fecioara Maria şi Fiu al omului se face. Fiul Tatălui cel veşnic  devine fiu al Mariei, se întrupează, luând chip de om. De aceea în jurul ieslei din Betleem vedem pe Fecioara Maică, pe dreptul Iosif, cetele îngerilor, păstorii şi magii, preamărind marea taină a întrupării lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Căci pentru noi şi pentru a noastră mântuire, Fiul lui Dumnezeu ,,s-a pogorât din ceruri şi s-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi s-a făcut om”. El este Dumnezeu – om, Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Omului, unind într-o singură Persoană firea dumnezeiască cu firea omenească. El s-a făcut ,,om asemenea nouă, afară de păcat” (Evrei 4,15). De aceea a primit să se nască, să ia chip de prunc, care creşte cu anii, ca la vârsta propovăduirii să-şi împlinească misiunea pentru care a venit în lume. Într-adevăr, Sfântul  Evanghelist Luca ne spune despre Iisus că ,,pruncul creştea şi se întărea cu Duhul, umplându-se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era peste El”. Iar mai târziu, ne arată că ,,Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni”(Luca 2,40,52). Ca apoi  să se descopere mai deplin ca Dumnezeu – Om ,care lucra cu putere de Sus, căci în El, prin El, prin cuvintele şi acţiunile Lui, lucra Dumnezeu însuşi. Astfel , în firea Lui omenească, din pruncie până la vârsta bărbăţiei s-a arătat dumnezeirea Lui cea veşnică şi nemărginită. Căci ,,Cuvântul trup s-a făcut şi s-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui ,slavă ca a unuia născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr”(Ioan 1,14). Firea omenească a lui Iisus s-a îndumnezeit începând din momentul zămislirii, căci Fiul lui Dumnezeu a luat chip de om. Această îndumnezeire a firii omeneşti s-a desăvârşit la învierea şi înălţarea la cer a Domnului întru mărirea Tatălui. Dacă Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu – Fiul Omului, a primit să ia asupra Sa ca om legea creşterii, prin aceasta El a întărit şi a sfinţit această lege şi ne cheamă să păşim pe urmele Lui, să creştem în El şi să respectăm legea dezvoltării în viaţa omenească. Prin Taina Sfântului Botez  suntem cu toţii ,,fiii lui Dumnezeu” după har. Iisus Hristos este sălăşluit în noi şi ne cheamă la desăvârşire.

Iisus Hristos se pune pe Sine drept ţintă şi model, ca privind la viaţa Lui cea sfântă să-i urmăm Lui, să întipărim în fiinţa noastră chipul sfinţeniei Lui şi să tindem să ne înălţăm până la statura desăvârşirii Lui. Harul lui Iisus Hristos devine roditor în viaţa noastră numai dacă ne străduim să facem voia Domnului în toate zilele noastre. Această creştere în Hristos nu este uşoară. Ea cere luptă necontenită. De ce? Pentru că în noi se luptă mereu binele  şi răul, virtutea şi păcatul, adevărul şi minciuna, dragostea şi ura, smerenia şi mândria, bunătatea şi răutatea. Având în faţă ţinta veşniciei, a desăvârşirii divine, care este Hristos, să împlinim îndemnul Sfântului Apostol Petru: ,Creşteţi întru harul şi cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos” (II Petru 3,18), ca astfel să ne îmbrăcăm sufletul şi viaţa în Hristos şi Hristos să crească în noi în aşa fel încât în toate simţămintele, vorbele şi faptele noastre să se simtă lucrarea Duhului lui Hristos, lucrarea credinţei, dragostei, bunătăţii, nădejdii, întrajutorării și smereniei. Căci prin luptă necontenită, sprijinită pe harul lui Hristos şi pe voinţa noastră cea bună, să biruim ispitele ce ne trag spre păcat şi să întărim în noi, în purtarea noastră tot ce este bun, frumos şi mântuitor.

A trecut postul Crăciunului, care închipuie perioada dinainte de Hristos, când se aştepta venirea lui Mesia, venirea unui Mântuitor. Acum ne plecăm cu inimi pline de bucurie în faţa ieslei din Betleem, unde ,,s-a născut Hristos-Mesia chip luminos” cum spun colindele din bătrâni. E mult de atunci. Au trecut mai mult de două mii de ani. Şi totuşi icoana Naşterii Domnului e mereu vie în sufletul nostru, în viaţa noastră. De ce? Pentru că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, este veşnic viu. El vine şi astăzi să se sălăşluiască nu într-o iesle ca odinioară, ci în noi, în fiinţa noastră, să ne umple de nevinovăţia Lui, de puritatea Lui cea dumnezeiască, să ne lumineze sufletul, să ne încălzească inima şi să ne ajute să creştem tot mai mult în dragoste de El, de Biserica Lui cea sfântă, de tot ce este bun, ziditor şi înălţător. Crăciunul este o chemare la curăţia sufletului şi a vieţii noastre în Iisus Hristos. Să-l primim pe Hristos în ieslea inimii noastre, să ne curăţim de tot ce este rău ,de tot păcatul, să ne împăcăm cu toţi semenii şi astfel  să ne rugăm Domnului ca să  fie cu noi în toate zilele  vieţii noastre şi să ne călăuzească paşii pe calea creşterii în virtute, ca să cunoaştem şi să se vadă din faptele noastre că Hristos s-a sălăşluit întru noi. Urându-vă să sărbătoriţi în pace şi bucurie Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului, Bobotezei şi Anul Nou, rog pe Dumnezeu să vă dăruiască sănătate, fericire, spor în toate şi mântuire.

Mesajul Preotului Paroh Lokodi Attila, Biserica Romano-Catolică
A nép, amely sötétségben jár, nagy fényességet lát. Akik a halál árnyékának országában laknak, azoknak nagy világosság támad. Nagy ujjongással töltöd el őket, kitörő örömet adsz nekik.” (Iz 9, 1-2)
Ezen gondolatok jegyében kívánok mindenkinek kegyelemteljes Karácsonyt és Boldog Újévet!
Poporul, care a umblat în întuneric, a văzut o mare lumină. Peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii, a strălucit o lumină. Tu ai făcut să-i crească bucuria.” (Isaia 9,1-2)
Prin aceste gânduri doresc tuturor Crăciun plin de har şi An Nou Fericit!
Das Volk, das im Dunkel lebt, schaut ein großes Licht; über denen, die im Land der Finsternis wohnen, erstrahlt ein Licht. Du machst laut den Jubel, groß die Freude.” (Izaja 9,1-2)
Mit diesen Gedanken wünsche ich Ihnen gesegnete Weinachten und ein Gutes Neues Jahr.
Na sate verni Zéla sas moglu milusti palni Koladni praznici i idna srécna no va Gudina!
Mesaj din partea Preotului Paroh Liubodrag Boghicevici, Biserica Ortodoxă Sârbă
An de an, Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos ne umple sufletul de bucurie duhovnicească, pentru că ea este împlinirea făgăduinţelor şi nădejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor. Vă îndemn să întâmpinăm această mare bucurie cu smerenie, bunătate şi milostivenie! Fie ca marea sărbătoare a Crăciunului să ne aducă binecuvântare, sănătate, linişte şi multă dragoste!
Hristos s-a născut!
Crăciun fericit!
La mulţi ani!
Mesaj din partea Pastorului Ghiţă Sporea, Biserica Baptistă Beraca
Crăciunul care nu trebuie uitat!
În vremuri ca acestea, tulburi și pline de incertitudine, numai farmecul și frumusețea Crăciunului ne mai poate ajuta să mergem înainte. Ne dorim din tot sufletul să trecem peste încercările și greutățile vieții și să ne bucurăm încă o dată de Nașterea lui Emanuel (Dumnezeu este cu noi). La acest popas binecuvântat, e bine pentru sufletul nostru să ne aducem aminte de scopul venirii sale în lume. În Evanghelia după Luca cap 19:10 citim spusele sale: „pentru că Fiul Omului a venit să caute și să Mântuiască ce era pierdut”. Să ne amintim că venirea Sa în lume ar trebui să cauzeze bucurie și încantare, pace și cântare, venerație și uimire, închinare și laudă. Întrebarea mea onestă este dacă noi, oamenii, înțelegem îndeajuns de bine misiunea lui și apreciem sacrificiul său. Apostolul Pavel scrie în Epistola către Filipeni cap 2:7: „s-a dezbrăcat pe sine însuși și a luat un chip de rob, făcându-se asemenea oamenilor.” Avem un subiect vast de contemplare: Isus Hristos cel născut în Betleem. Acesta este Regele nostru. Un Crăciun fericit tuturor și La Mulți Ani vă dorim noi, Baptiștii din Deta!  
Mesajul Directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea

Sărbătoarea Crăciunului și a Anului Nou să vă aducă tot ce este mai bun, multă sănătate, fericire, prosperitate și împlinirea tuturor dorințelor!