Arderea miriştii, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se poate face cu respectarea prevederilor Ordinului comun al ministrului Internelor şi al ministrului Agriculturii nr. 605/579/2008. Potrivit acestui Ordin, arderea miriştilor se execută numai după obţinerea unui permis de lucru cu focul, a acceptului de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi informarea în prealabil a serviciilor pentru situaţii de urgenţă.

Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:


– condiţii meteorologice fără vânt;

– colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi încât arderea să poată fi controlată;

– executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

– curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;

– desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;

– asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;

– supravegherea permanentă a arderii;

– stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;

– interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor

Distrugerea prin ardere a deşeurilor, resturilor menajere şi vegetaţiei uscate se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului, care se referă la obligativitatea obţinerii acceptului Agenţiei de Protecţia Mediului şi informarea în prealabil a SVSU în cazul arderii miriştilor, stufului sau vegetaţiei ierboase, respectiv interzicerea folosirii focului deschis pe teritoriul ariilor naturale protejate.

Pe timpul arderii resturilor vegetale cetăţenii sunt obligaţi:

  1. să menţină focul în perimetrul aprobat şi asigurat;
  2. să supravegheze permanent zona în care efectuează arderea resturilor vegetale
  3. să asigure dotarea minimă cu mijloace de primă intervenţie;
  4. să anunţe imediat SVSU al localităţii, primăria şi pompierii militari, în situaţia în care există pericolul extinderii focului în afara perimetrului aprobat.

Se exceptează de la OBŢINEREA PERMISULUI DE LUCRU CU FOCUL numai executarea arderii vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cadrul gospodăriei cetăţeneşti.

În zona de siguranţă a căii ferate, vegetaţia uscată şi resturile vegetale se curăţă obligatoriu de către proprietarii de drept ai terenurilor.

Zona de siguranţă a drumurilor naţionale şi judeţene se curăţă obligatoriu de vegetaţia uscată şi resturile vegetale de către administratorii acestora şi, după caz, de proprietarii de drept ai terenurilor.

Nerespectarea acestor prevederi legale, atrage sancţiuni contravenţionale asupra persoanelor găsite vinovate.

SANCŢIUNI PENTRU CEI CARE ARD ILEGAL MIRIŞTILEAgenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cu privire la nerespectarea Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) 5 şi 8, prin care nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. Referitor la GAEC 5 precizăm că nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, iar obiectivul acestei condiţii este menţinerea materiei organice în sol prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor. Agricultorul care utilizează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare. Agricultorilor care nu respectă acest GAEC, li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea GAEC. Conformitatea sau după caz neconformitatea cu GAEC 5 se constată la controlul pe teren, în timpul campaniei de vară, unde se observă dacă miriştea sau resturile vegetale au fost sau nu arse. Gravitatea nerespectării GAEC 5 se evaluează în funcţie de suprafaţa parcelelor cu mirişti sau resturi vegetale arse, raportată la tolalul suprafeţei arabile determinate din exploataţie. Referitor la GAEC 8 precizăm că nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, iar obiectivul acestei condiţii este menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente.Agricultorul care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după cositul pajiştilor. În cazul în care arderea a fost provocată de cauze necunoscute, iar agricultorul prezintă sesizarea înregistrată la poliţie sau la inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă privind acest fapt – GAEC 8 este respectat. Neconformitatea cu GAEC 8 se constată în timpul campaniei de vară, la faţa locului, de către inspector, care a găsit pe teren parcele de pajişti permanente arse. Agricultorilor care nu respectă această condiţie li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a reducerilor şi excluderilor pentru nerespectarea GAEC.

Un grup de elevi voluntari ai Grupului Şcolar „Sfântul Nicolae” din Deta au luat parte la „Marşul Broscuţelor“, acţiune care s-a desfăşurat concomitent în aproximativ 600 şcoli din 110 ţări.
Prin acest marș organizat de tinerii din orașul nostru, Deta a fost reprezentată în Campania împotriva schimbărilor climatice din cadrul Programului ENO-Şcoala Ecologică Mondială Virtuală. Elevii atenți cu mediul înconjurător au convins mai mulți locuitori ai orașului Deta să promită că își asumă mici schimbări în viața de zi cu zi, care, în timp, vor contribui la reducerea schimbărilor climatice. Promisiunile făcute de cetățenii din Deta au fost trimise către banca de date a Programului ENO din Finlanda. Tinerii nu s-au lăsat intimidați de pasivitatea unor trecători, au informat toate persoanele întâlnite și au cules promisiuni în fața Primăriei, pe stradă, în fața Tribunalului și la unitatea de pompieri. “Schimbarea climei este o problemă la nivel global şi totuşi fiecare dintre noi are puterea de a face diferenţa. Chiar micile schimbări ale comportamentului nostru zilnic pot preveni emisiile de gaze cu efect de seră fără a afecta calitatea vieţii noastre. Noi putem controla schimbările climatice şi putem promite să devenim cetăţeni responsabili, reducând emisiile de bioxid de carbon prin mici schimbări în comportamentul nostru de zi cu zi” a declarat cu seriozitate unul dintre voluntarii care au hrănit broscuța Frank cu promisiunile locuitorilor din Deta. Marșul broscuțelor, numit astfel în joacă, după broscuța Frank – mascota campaniei, a atras atenția că oricât de complicate și grave ar părea unele probleme, cu multă bunăvoință și un zâmbet pe față, putem contribui la rezolvarea lor.

Dragostea pentru naturăși respectul față de mediul înconjurător trebuie insuflate copiilor de la cele mai fragede vârste. Aceasta a fost premisa de la care au plecat câteva cadre didactice de la Grupul Școlar Sfântul Nicolae din Deta atunci când au acceptat să se implice în organizarea Zilei Gărzii de Mediu în orașul nostru.
Cum poate fi protejată natura, dar și cele mai importante probleme ale mediului înconjurător, au fost temele pe marginea cărora, elevii din clasele a II-a A, a III-a A și a V-a A și-au spus părerea și au discutat în cele mai mici amănunte. Profesorii care au acceptat provocarea educației ecologice s-au folosit de desene și chestionare, astfel încât micuții să rămână cu o amintire frumoasă despre protecția mediului înconjurător.
„Copiii au fost încântați de această activitate, iar prin rezultatele obținute, au dovedit căproblemele mediului înconjurător le sunt bine cunoscute, chiar mai mult, au oferit soluții privind protecția și salvarea sa. Elevii au fost recompensați cu diplome pentru primele trei locuri. Astfel de activități extrașcolare sunt binevenite și contribuie la dezvoltarea educațională, copiii rămânând tot timpul deschiși colaborării alături de cadrele didactice coordonatoare” ne-a spus doamna profesoară Lavinia Bot, membră de nădejde a echipei de cadre didactice care au învățat copiii cum să se apropie de natură. Ziua Gărzii de Mediu în orașul nostru a fost organizată la inițiativa Primăriei Deta, cu sprijin necondiționat din partea Gărzii de Mediu. S.M.

Iarna grea din acest an a lovit şi oraşul nostru. În perioada în care ninsorile şi viscolul s-au abătut asupra ţării noastre Primăria din Deta a acţionat cu toate mijloacele pentru a evita neplăcerile şi greutăţile cauzate de fenomenele meteorologice. A fost activat Comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi s-au luat măsuri pentru deszăpezirea drumurilor din oraş. Deszăpezirea s-a făcut cu mijloacele proprii ale primăriei, un tractor cu lamă şi o autoutilitară de 1,5 tone, cu un plug tractat şi cu autogrederul aparţinând firmei Chinco S.R.L. Circulaţia în oraş în această perioadă, s-a desfăşurat în condiţii de iarnă. Nici o stradă nu a fost închisă circulaţiei şi chiar dacă deplasările au fost mai dificile eforturile administraţiei şi a celor care au muncit la deszăpezire au făcut ca drumurile să fie practicabile. Dorim pe această cale să le mulţumim tuturor cetăţenilor din Deta care au înţeles să ajute şi să contribuie la acest efort degajând de zăpadă căile de acces din faţa caselor, trotuarele şi aleile adiacente locuinţelor.

Deponeul de la Ghizela este gata fiind pregătit să primească primul transport de gunoi din gospodăriile timișenilor.

Lucrările la deponeul de la Ghizela au demarat pe banii Consiliului Județean Timiș (CJT) beneficiind și de fonduri europene. Proiectul, în ansamblul său, cuprinde construirea și utilarea deponeului de la Ghizela, construirea stației de transfer de la Timișoara, a centrelor de colectare de la Jimbolia, Deta și Făget, dar și închiderea depozitelor de la Parța, Lugoj, Buziaș, Sânnicolau Mare, Jimbolia și Făget. Toate acestea costă 50 de milioane de euro. Din acești bani, numai deponeul de la Ghizela costă 21 milioane de euro, din care 16 milioane de euro sunt bani din fonduri europene, restul de la bugetul central și județean. ”Este o realizare deosebită pentru CJT, pentru Timiș. Deponeul deservește toate gospodăriile timișene, toți locuitorii de la orașe, comune ori de la sate. Mă bucur că acest proiect modern și ecologic a devenit realitate. Personal am ținut foarte mult ca deponeul să se finalizeze și să fie operațional. Investiția a presupus un efort financiar substanțial din partea CJT. Dar a meritat. Deponeul de la Ghizela rezolvă problema depozitării deșeurilor din întreg județul„ spune Constatin Ostaficiuc, președintele CJ Timiș.

În data de 25 iunie a avut loc o campanie de colectare a deşeurilor electrice, electrocasnice şi electronice organizată de Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec şi Primăria oraşului Deta.

Au fost organizate cinci centre zonale de colectare în cartierele oraşului, care au funcţionat cu sprijinul elevilor de la Grupul Şcolar “Sfântu` Nicolae” Deta, membrii ai Clubului PRO ECO. De asemenea a fost asigurată şi preluarea de la domiciliu a aparatelor de mari dimensiuni de către muncitorii Primăriei oraşului Deta şi ai S.C. “G&E Invest 2003” SRL, societatea care are concesionată activitatea de salubritate. Persoanele care au dus astfel de deşeuri au primit un cupon cu care au participat la o tombolă cu premii, respectiv 3 cuptoare cu microunde şi 5 aparate de şlefuit cu bandă. Campania a avut un real succes fiind preluată o cantitate totală de 11,2 tone de deşeuri. Se preconizează ca pe viitor RoRec să-şi înfiinţeze un centru permanent de colectare în oraşul Deta.

Câştigători:

Cuptoare cu microunde: Kovacs Ioan, Dobrescu George, Suto Iuliana Aparate de şlefuit cu bandă: Kovacs Ştefan, Măgeruşan Ovidiu, Csepar Solomon, Schrech Svetlana, Fabian Attila-Raul

Producători responsabili

Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec este o entitate non-profit, fondată de zece dintre cei mai cunoscuţi fabricanţi europeni de electrocasnice cu activitate în România, care, conform legislaţiei europene, sunt direct responsabili de produsele lor şi după ce acestea îşi încheie ciclul de viaţă, ajungând deşeuri. Aceste legi impun ca producătorii să se îngrijească şi de deşeurile provenite din produsele lor, asigurând eliminarea lor într-un mod nepoluant, având ca obiective protecţia mediului, reciclarea şi reintroducerea în procesele tehnologice a materialelor refolosibile.

Asociaţia Team 4 Life+, cu sediul în Deta, anunţă încheierea proiectului „Culori care ne schimbă viaţa”, proiect finanţat cu sprijinul Comisiei Europene prin programul Tineret în Acţiune. Proiectul a fost o iniţiativă naţională a tinerilor care și-a propus să formeze şi să dezvolte o atitudine ecologică activă şi responsabilă și a fost implementat în parteneriat cu Grupul Şcolar „Sf. Nicolae” din Deta. Printre activitățile derulate s-au numărat sesiuni de formare în domeniul educației non-formale pentru membrii echipei de proiect, activități de informare și conștientizare a 30 de tineri cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani cu privire la problemele legate de colectarea selectivă a deșeurilor, o campanie de colectare selectivă a deșeurilor desfașurată în școală care a avut ca scop familiarizarea unui număr cât mai mare de tineri cu această metodă de colectare a deșeurilor și încurajarea acestora să continue să colecteze selectiv și acasă. A urmat un concurs de ecologizare a parcului orașului respectând regulile colectării selective. După ce în prealabil tinerii au fost informați să adune diverse materiale reciclabile (PET-uri, dopuri de plastic, materiale textile, etc) precum și diverse materiale din natură (semințe, flori sau fructe uscate etc) ei le-au folosit ca materii prime la 4 ateliere de confecționare de bijuterii, obiecte ornamentale și accesorii. Această activitate a fost urmată de o expoziție cu vânzare pe holul Grupului Școlar ”Sf. Nicolae”. Activitatea de încheiere a proiectului s-a desfășurat sub forma unui flash-mob care a avut loc în ultima zi de școală în cadrul festivității de premiere. După ce totul s-a încheiat, membrii echipei de proiect au primit o bine-meritată recompensă pentru implicarea și seriozitatea de care au dat dovadă: o mini-excursie la Bei (Jud. Caraș-Severin).

Primăria Deta împreună cu Ocolul Silvic Lunca Timișului au organizat o acţiune de împădurire a zonei de lângă fosta groapă de gunoi a oraşului. Peste 4700 de puieţi de salcâm şi stejar roşu au fost plantaţi pe o suprafaţă de 0,9 ha. La această acţiune au participat 40 de elevi de la Grupul Şcolar Sfântul Nicolae care activează în Clubul Eco, Asociaţia Team4Life dar şi componenţii echipei de handbal de la Şcoala Generală. Elevii au fost însoţiţi de domnul profesor Szabo Francisc, doamna profesoară Tanko Maria, doamna profesoară Szabo Clara şi doamna profesoară Costa Flavia. Toţi au fost de acord să participe voluntar la acţiunea de împădurire. Alături de elevi şi profesori s-au aflat şase anagajati de la Eybl Textile România coordonaţi de domnul Feraru Marin, nouă persoane de la Takata coordonaţi de domnul Magda Gabriel, dar şi câţiva cetăţeni ai oraşului printre care îi amintim pe domnul dr. Alexandru Virag, domnul Ioan Tiron, domnul Goicov Milutin şi domnul Ionel Lucaci. Nu în ultimul rând menţionăm participarea consilierilor locali Alexandru Voiculescu şi Radu Rotar. Echipa Primăriei Deta, formată din 20 de persoane a fost coordonată de viceprimarul Gerhard Samantu. Întreaga acţiune a fost realizată cu sprijinul celor 17 angajaţi ai Direcţiei Silvice Timiş, Ocolului Silvic Lunca Timișului, de la Districtul Silvic Deta şi Jamu Mare coordonaţi de domnul. Ing. Paul Vasile, domnul Ing. Crista Voicu, pădurar Petrescu Pompiliu şi pădurar Semeniuc Viorel. „Se spune că fiecare om trebuie să facă o casă, să aibă un copil şi să sădească un pom. Mă bucur că noi am reuşit împreună cu voluntarii din oraş să plantăm aproape 5000 de pomi. A fost o acţiune importantă pentru oraş deoarece aceste perdele forestiere ne apără de praf şi de poluare. Este important pentru copiii noştri să trăiască într-un mediu mai curat şi mă bucur că mulţi dintre elevii din Deta au înţeles să se implice şi să participe la acţiunea de împădurire. Vreau să le mulţumesc tinerilor locuitori ai oraşului şi profesorilor lor, dar şi tuturor voluntarilor şi conducătorilor de instituţii care au pus umărul la reuşita acestei acțiuni”, a spus primarul Petru Roman, unul dintre ințiatorii acţiunii de împădurire.

Lansarea unui nou volum al domnului inginer Iancu Braicu a fost un eveniment de excepţie pentru oraşul nostru. După “Vânătoarea, pasiune ancestrală”, carte lansată în 2008, domnul Iancu Braicu aduce în faţa cititorilor, volumul “Vânătoare raţională”, o emoţionantă pledoarie pentru păstrarea echilibrului între vânat şi protejarea naturii. Deşi este o temă des abordată în ultima perioadă, puţine sunt persoanele cu adevărat preocupate de conservarea faunei şi biodiversităţii. “Distrugerea pădurilor, precum şi lipsa de reacţie a celor mai mulţi faţă de această problemă ecologică, mă face să cred că nu mai este cale de întoarcere. Ca vânători, ce ne considerăm prieteni ai naturii şi apărătorii ai faunei cinegetice, este nevoie să acţionăm în consecinţă, prin toate mijloacele pe care le avem, pentru a nu ne trezi că nepoţii noştri vor rămâne fără obiectul muncii” atrage atenţia domnul inginer Iancu Braicu. La cei 80 de ani, autorul volumului “Vânătoare raţională”, surprinde prin harul de povestitor şi prin pasiunea pentru vânătoare, care de altfel i-a marcat întreaga viaţă. Experienţa de peste jumătate de secol a domnului inginer Braicu, a născut o carte matură, care ridică probleme actuale legate de natură, generează întrebări şi încurajează cititorii să gândească şi să acţioneze în direcţia protejării pădurii şi animalelor. Gheorghe Duţă
„Înconjurat de câini de vânãtoare, puşci şi capcane, dar mai ales de poveşti şi întâmplãri vânãtoreşti, relatate de bunicul, tata şi cei doi unchi, care toţi erau vânãtori” aşa îşi aminteşte domnul Braicu anii copilăriei. Scriitor realist, care povesteşte ce a trăit, domnul Iancu Braicu impresionează pe oricine atunci când începe să povestească despre animalele cu care s-a confruntat la vânătoare. Cerbi, urşi, mistreţi, capre neagre, cãpriori, râşi, cocoşi de munte, fazani sau potârnichi, domnul Braicu are câte o poveste şi o învăţătura despre fiecare.

Tinerilor din Deta le place curăţenia! Ne-au dovedit-o cei 20 de elevi voluntari ai claselor V-VIII de la Grupul Şcolar “Sfântul Nicolae” Deta, care în ultima sâmbătă a lunii septembrie, s-au întâlnit cu profesorii coordonatori Mateaş Elena, Tanko Maria şi Szabo Francisc pentru a participa la o amplă acţiune de curăţenie, în cadrul campaniei naţionale “Let’s Do it Romania”. La primărie, tinerii pregătiţi să ia cu asalt mormanele de gunoaie, au fost întâmpinaţi de coordonatorii locali ai campaniei de curăţenie, Maxim Severus, inspector de mediu la Primăria Deta şi de Gerhard Şamanţu, viceprimarul oraşului. După ce au primit saci şi mănuşi de protecţie, tinerii plini de intenţii bune, au curăţat zonele naturale din sudul oraşului, devenite de-a lungul timpului, adevărate coşuri de gunoi. Timp de 3 ore, echipa de voluntari, a reuşit să adune peste 50 de saci de gunoaie, care au fost ridicaţi de firma de salubrizare a oraşului Deta. “Sunt mândră de aceşti copii care au pus mâna să adune mizeria aruncată de oameni în toată firea. Tinerii au dat o lecţie celor care nu ştiu ce înseamnă curăţenia şi respectul pentru locul în care trăim” ne-a spus Maria Tanko, una dintre profesoarele coordonatoare ale campaniei din Deta. “Cu toate că este doar o picătură de apa într-un ocean, merită să îi lăudăm pe cei care au ieşit la curăţenie. Sperăm ca această acţiune să fie un exemplu şi pentru ceilalţi membrii ai comunităţii pe care îi aşteptăm alături de noi la campaniile viitoare” a continuat Francisc Szabo, lider şi profesor coordonator al tinerilor ecologişti.
Echipa tinerilor voluntari ecologişti
Mariş Oana, Lupu Silvia, Lupu Mirela, Marcu Daiana, Pantea Alexandra, Vişan Minel, Iser Petru, Drăgan Sorina, Fabian Atilla, Vogl Adelina, Nicola Isabela, Drăgan Cristian, Mitan Anda, Raicov Miodrag, Ulmeanu Cosmina, Buzoi Angelica, Indriaș Ştefania, Groza Maria, Mioc Monica și Vlădic Alexandru.
Proiectul „Let’s Do It” a început în 2008, în Estonia, şi a continuat în ţări precum Lituania, Letonia, Portugalia şi Slovenia. În toate aceste ţări, mii de voluntari au adunat într-o singură zi gunoaiele din zonele dintre oraşe. La noi în ţară, în 25 septembrie 2010, peste 150.000 de voluntari din întreaga Românie, au participat la curăţarea mormanelor de gunoaie din arealele naturale ale ţării.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support