Dacă în urmă cu câţiva ani în realitate, de data aceasta, în Săptămâna Patimilor, doar pe aripile amintirilor mă aflu în faţa celei mai frumoase lucrări în marmură – Pieta (Coborârea de pe cruce) a marelui artist Michelangelo Bounarotti din Basilica San Pietro din Vatican-Roma. Vreau să aduc această capodoperă în atenția dumneavoastră, a cititorilor deoarece sunt convins că nu există persoană care să nu se emoţioneze în faţa acestei opere de artă care a fost sculptată în 1499 dintr-un singur bloc de marmură din peştera Cararra, ales şi transportat la Roma chiar de către artist.

Trupul neînsufleţit al lui Hristos este ţinut în braţe de Fecioara Maria, conform unor relatări, artistul ar fi folosit ca model evrei din Trastevere, Roma. Chipul său profund uman trezeşte compătimire adâncă, dar nu una pentru cei care L-au osândit. Toate detaliile anatomice sunt scoase în evidenţă, aerul duios, armonia membrelor, evidenţierea pulsului si a venelor sunt dovadă a talentului artistului, iar faţa exprimă o blândeţe caldă .

Pe Fecioara noastră dragă care la răstignirea Fiului Său trebuie să fi avut în jur de 50 de ani, Michelangelo o prezintă tânără şi gingaşă, aşa cum sunt puţine din operele lui. EA fiind PURĂ nu poate îmbătrâni, trebuind să îşi păstreze toată prospeţimea şi tinereţea ei neţinând cont de trecerea timpului. În capodopera lui Bounarotti, Fecioara noastră priveşte în jos către Fiul Său, putând citi pe faţa ei o tristeţe blândă şi o discretă stăpânire de sine. Toate trăsăturile Fecioarei sunt grăitoare, însufleţite. Cele două figuri au o frumuseţe divină. Împletind concepţia clasică grecească despre frumuseţea corpului omenesc cu idealul creştin al nemuririi sufletului, artistul înlătură expresia zguduitoare a morţii şi dă celor două personaje o linişte deplină, IAR NOUĂ, CELOR CARE PRIVIM, NE TRASMITE SPERANŢĂ ŞI CREDINŢĂ ÎN ÎNVIERE.

În scurta noastră călătorie pământească vedem şi trăim o stare de întristare şi neîmplinire. Ne întristează neputinţa, lipsa de curaj, singurătatea, despărţirea de cei dragi, neîmplinirea binelui, atrocitatea răului cu toate formele lui de manifestare. Ne tulbură zilele cu cele mai triste şi nedorite fapte care distrug omul şi sufletul său făcându-le de nerecunoscut. Pentru a contracara toate acestea TREBUIE SĂ NU NE PIERDEM SPERANŢA ŞI CREDINŢA, să ne ostenim făcând şi împlinind pentru suflete, fapte plăcute în fața lui Dumnezeu, vizitând pe cei singuri, bolnavi şi trişti, uitaţi, părăsiţi, bucuria şi izbăvirea de întristare să le trăim împreună în taina Bisericii şi în viaţa noastră.


Dacă în zilele de post şi rugăciune am purtat crucea şi durerea cu gândul la biruinţa învierii, să ne iertam, îmbrăţisându-ne unul pe celălalt, să imităm pe Mântuitorul cel Înviat care ne întâmpină pe toţi! În această Sfântă Zi a Învierii, să redevenim purtători de lumină şi bucurie veşnică, mărturisind şi vestind tuturor HRISTOS A ÎNVIAT! (
Endre Libuş)

Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune pe de o parte perfecționarea metodelor tradiționale și pe de altă parte introducerea unor metode, procedee și tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a copiilor. Programa actuală insistă pe atingerea finalităților, lăsând la latitudinea educatoarelor conținuturile, metodele și formele de organizare, permițând astfel punerea în valoare a propriei experiențe didactice prin activități educative cu caracter integrat, într-o abordare interdisciplinară, precum și utilizarea unor metode de predare care promovează învățarea prin cooperare și implică activități comune în rezolvarea unor sarcini. O astfel de activitate s-a organizat și desfășurat în grupa mare “A” a Grădiniței cu Program Prelungit Deta, unde copiii alături de părinții lor au lucrat împreună la o activitate cu tema „Tablou pentru mama”. Educatoare au creat o atmosferă plăcută, iar activitatea a debutat cu o povestioara intitulată “Inimioare, inimioare” de S. Cassvan, moment extrem de emoționant atât pentru copii cât și pentru părinți. Pe parcursul activității copiii au realizat că pot efectua lucruri minunate alături de părinții lor, au cooperat foarte bine și s-au ajutat unii pe alții pentru a duce la bun sfârșit sarcina propusă de educatoare. Ce i-a impresionat pe părinți a fost faptul că în timpul realizării temei, copiii le-au făcut surprize, fiecare recitând câteva versuri, reprezentative pentru ei dar și pentru părinții lor. Aceste tipuri de activități au pe de-o parte scopul de a arăta părinților nivelul de pregătire al copiilor, iar pe de altă parte sunt încurajați să se simta și ei copii, să uite de grijile de zi cu zi și să-și aducă aminte de copilarie. (Educatoare, Prof. Țăran Mariana și Prof. Boghicevici Biliana)

Grupul de Acţiune Locală Asociaţia „Timiş Torontal Bârzava”a semnat în calitate de beneficiar, contractul subsecvent de finanţare, submăsura 19.4 Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animareîn valoare de 692.662 euro, suma alocată pentru perioada de finanţare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală ( P.N.D.R.) 2014-2020, măsura 19 Leader.
Submăsura 19.4 crează condiţiile ca beneficiarii submăsurii 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” în valoare de 2.797. 297 euro, entități juridice private/publice, să accesze fișele măsurii din Strategia de Dezvoltare Locala, cu respectarea prevederilor din Regulamentului Uniunii Europene 1305/201 și atingerea obiectivelesale, respectiv:
  • Stimularea inovării;
  • Consolidarea identității locale și a profilului local;
  • Îmbunătățirea calității vieții și a atractivității zonei locale;
  • Soluționarea problemelor demografice;
  • Crearea și păstrarea locurilor de muncă în zonele LEADER;
  • Îmbunătățirea egalității de șanse pentru tineri, femei, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități și membrii minorităților;
  • Creșterea competitivității la nivel local;
  • Conservarea resurselor și protecția mediului natural;
  • Aplicarea unei abordări integrate și multisectoriale.
Din componenţa parteneriatului public-privat a G.A.L. Asociaţia ”Timiş Torontal Bârzava” fac parte următoarele U.A.T.: Consiliul Judetean Timiş, Deta, Gătaia, Banloc, Birda, Denta, Ghilad, Giera, Jamu Mare, Jebel, Liebling, Livezile, Moraviţa, Pădureni, Voiteg (din judeţul Timiş) şi Berzovia, Forotic si Măureni și Doclin (din judeţul Caraş Severin). Pe lângă parteneri publici, din asociaţie mai fac parte 29 de societăti comerciale, PFA, II şi 9 asociaţii non-guvernamentale.

La aniversarea a 65 de ani de la căsătorie, Kirsch Matei, cetăţean de onoare al oraşului Deta și preşedinte onorific al Forumului Democrat al Germanilor din Deta, a primit din partea primarului Petru Roman distincția „Deta vă mulţumeşte” pentru modul admirabil în care s-a dedicat familiei și comunității în cadrul căreia a trăit. Kirsch Matei s-a născut în 17 decembrie 1930 în oraşul Deta, judeţul Timiş și a avut o îndelungată activitate în P.S.I., din 1959 – 1993, ca şef al Formaţiei Voluntare de Pompieri a oraşului Deta. Alături de primarul Petru Roman, la eveniment au participat Fernbach Ioan – preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Tigla Iosef – preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Reşiţa, Siclovan Dagmar – vicepreşedinte al Forumului Democrat al Germanilor, Alba Helen – preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara, Fisher Ignatz – preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi din România în URSS, Şămanţu Gerhart – preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Deta, Mr.Herişanu Ioniţă – Comandatul Staţiei de pompieri Deta și Ivancea Ovidiu – directorul centrului Cultural Deta.

La Grădiniţa cu Program Prelungit Deta, educatoarele grupei „Buburuzele” au renunțat la tradiţionala serbare de Ziua Mamei şi au realizat o activitate comună inedită, invitând mămicile să lucreze la un proiect alături de micuți. Pregătirile pentru sărbătorirea zilei de 8 Martie au fost coordonate de prof. înv. preșc. Vertopan Mariana și de institutor Puiu Georgeta.


Pe fondul muzical al concertului „Primăvara”, de Antonio Vivaldi, preşcolarii, ajutaţi de mămici şi îndrumaţi de cadrele didactice, au plantat câte o zambilă. Au fost puse la dispoziţia mamelor şi copiilor răsaduri de floare, ghivece, mănuşi de protecţie pentru mămici, şorţuleţe, lopăţele, vase şi stropitori cu apă, pământ. Cei mici au ţinut neapărat să ajute la introducerea pământului în ghiveci și la udarea plantei proaspăt sădite. Iar până va înflori zambila, educatoarele le-au pregătit mămicilor un coșuleț cu flori, confecţionat din hârtie colorată, șnur și dantelă, o replică a florilor de primăvară, pe care copiii le-au oferit mămicilor împreună cu… instrucţiunile de îngrijire ale plantei adevărate. După ce au făcut repede curăţenie, preşcolarii le-au încântat pe mămici cu un scurt program artistic, iar la finalul spectacolului le-au invitat la dans pe jocul muzical ,,Fiecare pui are mama lui”. De asemenea, copiii le-au dăruit mamelor diplome de merit, confecţionate împreună cu educatoarele. Tot copiii au fost cei care şi-au servit mamele și doamnele cu prăjitura şi un suc astfel că îi felicităm și suntem mândre de felul în care au participat la activitățile de 8 martie. (Mariana Vertopan, profesor învățământ preșcolar)


În data de 12 martie, orașul Deta a fost gazda Festivalului concurs „Lada cu zestre”, faza zonală, eveniment organizat de către Centrul de Cultură și Artă a județului Timiș. Au participat comunele Voiteg, Ghilad, Livezile, Birda dar și orașele Gataia, Ciacova și Deta. Colecțiile de artă populară, produsele gastronomice, recitatorii dialectali, interpreții vocali și soliștii instrumentiști, alături de ansamblurile de dansuri populare au încântat publicul și au înviat tradiții atât de iubite în zona noastră.
Centrul Cultural al orașului Deta, gazda ediției din acest an, a venit în fața juriului și a publicului cu cele mai bune programe artistice. Având în vedere că în Deta conviețuiesc mai multe etnii, la secțiunea gastronomie a fost prezentată o masă multietnică unde românii au pregătit „păturata pă crumpi”, sârbii „Cesnite”, ungurii un desert și o băutură numită a îngerilor, pregătită din mai multe fructe și legume, iar nemții o turtă acră cu mac. În ceea ce privește evoluția scenică a Centrului Cultural Deta, acesta a debutat cu un recital de câteva piese prelucrate din folclor, interpretate de către Corul Mixt dirijat de către pofesorul Dan Oroșan. Pentru prima oară la acest festival, Corul Mixt al minorității maghiare, sub îndrumarea preotului reformat Fazakas Csaba a interpretat trei melodii din folclor. Ansamblul de dansuri populare bulgărești a prezentat o suită de dansuri tradiționale, specifice etniei bulgare din Banat, cu o coregrafie pusă la punct de către doamna Tapanov Ana Maria, iar Ansamblul de dansuri tradiționale germane „Edelweiss” a adus în fața celor prezenți suite de dansuri tradiționale șvăbești, coregrafia fiind relizată de către doamna și domnul Șămanțu. Ansamblul de dansuri populare maghiare „Margaretta” a impresionat cu un dans tradițional, dansul cu bețe, coregrafie Clara Stanciu și Tifra Iuliana. Ansamblul de dansuri populare sârbești , „Sveti Nikola” s-a prezentat cu două grupe de dansatori, tineri și mijloci, care au dansat suite din zona Banatului sârbesc, coregrafia fiind realizată de domnișoara Tătărușanu Diana. Ansamblul de dansuri populare românești, s-a pregătit temeinic și a strălucit cu un „Dans pe generatii” în care s-au împletit suite de dansuri atât din zona câmpiei banatice cât și din zona de munte. Acest dans pe generații a unit copii, tineri, seniori și pensionari, formând un tot unitar, un sectacol inedit și extrem de complex. Puține formații de amatori au reușit să realizeze un asemenea dans, Ansamblul de dansuri populare românești sub coregrafia instructorului coregraf domnul Voicu Cătălin reușind să adune ropote de aplauze din partea publicului prezent. La secțiunea soliști instrumentiști, Deian Alexandru Giurgev a interpretat câteva melodii instrumentale sârbești la armonica sârbeasca, toți concurenții Centrului Cultural al orașului Deta calificându-se pentru faza județeană a festivalului. Întreg programul artistic a fost prezentat de cunoscuta domnișoară Diana Tătărușanu.

Mulțumesc tuturor celor care activează la Centrul Cultural al orașului Deta pentru efortul depus, pentru felul în care au reprezentat atât instituția cât și orașul, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizare, și nu în ultimul rând, conducerii Primăriei orașului Deta, pentru sprijinul acordat. (Ovidiu Ivancea, Director al Centrului Cultural al orașului Deta)


Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support