Au început lucrările de reparaţii şi amenjare exterioară la clădirea fostului muzeu din parcul oraşului. Reparaţiie se fac cu respectarea strictă a proiectului fiind vorba de un monument istoric protejat de lege. Aceste lucrări reprezintă doar un punct pe lista de investiţii desfăşurate de Primărie în acest an. O altă lucrare care a început este amenajarea canalelor pluviale de pe strada Mihai Eminescu. Se lucrează de asemenea la reabilitarea trotuarelor din zona centrală pe strada Victoriei şi la reabilitarea faţadei Primăriei. În satul Opatiţa a început amenajarea clădirii căminului cultural şi a bazei sportive, această ultimă investiţie având termen de finalizare data de 30 aprilie. Alte două proiecte importante sunt acum în fază de licitaţie, urmând ca după alegerea celei mai bune oferte şi după expirarea termenelor legale de contestaţie să fie deschise lucrările. Aceste proiecte se referă la amenajarea străzilor Târgu Mare şi Trandafirilor din Deta şi extinderea căminului cultural din satul Opatiţa. Toate aceste lucrări presupun un disconfort pentru cetăţenii care locuiesc sau care trec prin zonele unde se lucrează. Primăria apelează la înţelegerea cetăţenilor oraşului şi îi asigură că va face în aşa fel încât deranjul să fie cât mai mic. „Ne bucurăm că am găsit fonduri pentru a realiza aceste lucrări extrem de importante pentru oraşul nostru”, spune primarul Petru Roman.

Consilierii PSD, PC şi PNL din oraşul Deta au convocat o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, marţi 15 martie 2011. Pe ordinea de zi a figurat propunerea de schimbare din funcţie a viceprimarului Gerhart Samantu. Nouă consilieri au votat această propunere, un consilier s-a abţinut, iar 5 au fost împotrivă. Hotărârea de schimbare a viceprimarului a fost însă atacată în instanţă de către Prefectură. ”Am primit o adresă de la Primăria Deta conform căreia votul din şedinţa de marţi, 15 martie, pentru schimbarea viceprimarului nu s-a desfăşurat conform legii. Juriştii prefecturii au văzut că în procesul verbal al şedinţei se arată că unul dintre consilieri şi-a arătat votul la ieşirea din cabină, atât preşedintelui de şedinţa, cât şi celor doi consilieri care stăteau în prezidiu. Potrivit Legii 215/2001 şi OG 35/2002 avem de a face în acest caz cu o ilegalitate, pentru că votul privind persoanele trebuie să fie secret. Din acest motiv am decis să atacăm în contecios această hotărâre a Consiliului Local Deta şi am comunicat Primăriei că hotărârea este suspendată până la pronunţarea instanţei potrivit legii”, a declarat prefectul de Timiş Mircea Băcală. Astfel, Gerhart Samantu rămâne în continuare, viceprimar al oraşului Deta.

Înlocuirea viceprimarului, parte a unui plan coordonat de liderii politici din Timişoara

“Acolo unde PNL, PSD şi PC au majoritate în consiliul local, sau acolo unde singure nu au majoritate, dar pot avea alături consilieri independenţi, sau ai altor partide, majorităţile […] vor schimba viceprimarii PDL” a declarat preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, pentru ediţia online a ziarului Timiş Online.

Conform Realitatea Timişoara, Titu Bojin, preşedintele PSD Timiş, a anunţat că demiterea viceprimarilor este doar prima acţiune pe care reprezentanţii USL din Timiş o vor demara. Liderii celor trei formaţiuni politice (PNL, PSD şi PC) nu exclud posibilitatea de a-i racola pe unii dintre consilierii dispuşi să-şi schimbe partidul.

„8 consilieri ai USL au cerut schimbarea viceprimarului Gerhard Samantu. Motivul a fost unul pueril. Au spus că viceprimarul nu a prezentat raport de activitate pe anii 2008 si 2009. Pot să vă spun că pe 2010 a prezentat raport de activitate, spre deosebire de ceilalţi consilieri. Acum ce facem, schimbăm tot Consiliul Local pe motiv că nu şi-au prezentat raportul de activitate?” a declarat primarul oraşului, Petru Roman, pentru ediţia online a săptămânalului Opinia Timisoarei.

“Mă surprinde atitudinea colegilor, în condiţiile în care eu mi-am îndeplinit întotdeauna sarcinile de serviciu, nu am avut niciodată reclamaţii sau reproşuri. Mi-am făcut treaba cu responsabilitate şi am acţionat doar în interesul oraşului şi a comunităţii noastre. Nu cred că munca mea poate fi contestată, dacă suntem cinstiţi şi realişti, şi aplicăm criteriul competenţei. Îmi respect colegii, voi continua să colaborez cu ei, voi lucra şi pe viitor cu aceeaşi dedicaţie pentru oraşul Deta şi locuitorii săi” a spus Gerhart Samantu pentru Monitorul Primăriei Deta.

De la stânga la dreapta: preşedintele comunei Vârşeţ, Cedomir Zivkovic, primarul oraşului Deta, Petru Roman, deputatul colegiul 10 Timiş, Gheorghe Ciobanu si Ioan Iovan, responsabil de proiect

Deta va intra în circuitul turistic regional, este promisiunea unui proiect european, derulat de Primăria Deta, împreună cu oraşul Vârşet din Serbia. Finanţarea vine de la Uniunea Europeană şi urmăreşte îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere şi dezvoltarea unei oferte turistice comune a localităţilor Vârşet şi Deta, alături de aplicarea de noi tehnologii în iluminare. De partea română, Parohia Romano Catolică Deta, Parohia Ortodoxă Română Deta, Parohia Ortodoxă Română Opatiţa şi oraşul Deta vor beneficia de 260.000 de euro, din totalul de 865.855 de euro. Pentru Deta, pe lângă iluminarea arhitecturală a celor trei biserici şi a Turnului Pompierilor, în cadrul proiectului este prevăzută construcţia unui brand al localităţii, înregistrat la OSIM, care alături de actuala siglă a oraşului vor sta la baza acţiunilor de promovare turistică. Durata proiectului este de 12 luni, iar implementarea se va face simultan în Deta şi la Vârşet. Prezent la lansare, primarul oraşului, Petru Roman, a declarat: ”Sunt sigur că toate persoanele care ţin la oraşul Deta, apreciază şi înţeleg efortul primăriei de a acoperi cofinantarea pentru acest proiect, deoarece sunt în joc mulţi bani europeni nerambursabili, care dacă nu s-ar fi implicat primăria, ar fi fost pierduţi definitiv. Nu am uitat de celalate priorităţi ale oraşului, şcoala şi spitalul, însă atunci când ni se oferă o ocazie unică, pe care am câştigat-o depunând un proiect complex, pentru care a lucrat o întreagă echipă de oameni, nu pot accepta să renunţ. Uniunea Europeană, ne dă, dar nu ne bagă în traistă”. “Ştiu că au existat cârcotaşi în Deta, care au fost rezervaţi ca primăria să dea vreun ban pentru iluminarea arhitecturală a bisericilor. Trebuie să acceptăm că există şi oameni care nu urmăresc înfrumuseţarea oraşului, chiar dacă este aproape gratuită, cum există şi oameni lipsiţi de valori şi credinţă. Nu vreau să stric bucuria acestui eveniment vorbind despre ei” ne-a spus deputatul colegiul 10, Gheorghe Ciobanu. Lansarea proiectului s-a bucurat de interes în presa judeţeană, iar evenimentul de lansare a fost reflectat în majoritatea ziarelor din judeţul Timiş.

Îmbunătăţirea comunicării între tineri prin sport şi preluarea unor modele de bună practică în activităţile sportive sunt obiectivele unui proiect european de peste 100 mii de euro

Vineri, 18 martie, în sala de conferinţe din Deta a fost lansat proiectul “Sportul – un limbaj comun ce ne apropie”, ale cărui activităţi sunt finanţate de către Uniunea Europeană prin Programul de cooperare transfrontalieră HURO Cross-Border Co-operation Programul 2007-2013. Proiectul se întinde pe durata unui an şi vizează organizarea a două tabere sportive, câte una de fiecare parte a graniţei, cu o durată de 7 zile fiecare, la care vor participa 200 de elevi cu vârstă de maxim 15 ani. Mai mult decât atât, localităţile Deta şi Bordany vor beneficia de două activităţi sportive de masă, sub forma crosului, cu intenţia clară de a transfera modelul de bună practică, de la Bordany, la Deta. ”Proiectul va avea nişte rezultate vizibile. Vom organiza competiţii sportive între tineri, avem în plan modernizarea a două baze sportive şi vom realiza o pagină web care va fi folosită în comun de către cele două comunităţi, de la Deta, respectiv de la Bordany. Este un proiect important pentru localitatea noastră, primim 111.427 euro de la Uniunea Europeană, iar primăria Deta trebuie să contribuie doar cu 1.212 euro. Calculaţi rentabilitatea şi gândiţi-vă, în absenţa sprijinului european, când ar fi putut tinerii noştri să beneficieze de atâţia bani pentru activităţile sportive? Primăria procedează foarte bine atunci când sprijină proiectele europene, mai ales în cazul unor cofinanţări atât de mici” ne-a spus Ioan Iovan, coordonatorul proiectului „Sportul – un limbaj comun ce ne apropie”. “Atunci când sportul întâlneşte educaţia, îndrăznesc să spun că se naşte un instrument care formează cetăţeni mai buni. Pe lângă dezvoltarea fizică, tinerii care se implică în astfel de proiecte, îşi dezvoltă în egală măsură şi deprinderile sociale. Sportul, atunci când este coordonat de adulţi responsabili, învaţă tinerii ce înseamnă respectul faţă de ceilalţi, respectul faţă de reguli şi acceptarea disciplinei de grup. Sportul presupune integrare, implicare în viaţă şi în societate, de aceea serveşte ca element de promovare a cetăţeniei active şi stimulează tinerii să participe la viaţa comunităţii” a declarat primarul oraşului Deta, Petru Roman. La evenimentul de lansare al proiectului european au participat din partea maghiară primarul comunei Bordany, Tanács Gábor, secretarul comunei, dr. Kerekes Tibor, consilieri locali, reprezentanţi ai instituţiilor locale şi reprezentanţi ai societăţii civile. Partea româna, din Deta, a fost prezentă prin primarul Petru Roman, viceprimarul Gerhart Samantu, secretarul oraşului Deta, Coralia Sculean, şi la fel ca în cazul vecinilor nostri, prin consilieri locali şi reprezentanţi ai instituţii locale şi ai societăţii civile.

Aşa cum am prezentat în numărul trecut al Monitorului, pe lista de investiţii a Primăriei Deta, pentru anul 2011, se află mai multe lucrări de reparaţii şi reabilitări. Până acum s-au organizat licitaţii pentru amenajarea canalelor de scurgere pentru ape pluviale de pe strada Mihai Eminescu, pentru lucrările de reparaţii exterioare de la clădirea vechiului muzeu din Parcul oraşului şi reabilitarea Casei de cultură din Opatiţa. Au mai fost scoase la licitaţie pe SEAP, lucrările de amenajare pentru străzile Târgul Mare şi Trandafirilor precum şi refacerea trotuarelor de pe strada Victoriei. Lucrările care au fost licitate vor fi demarate în cel mai scurt timp, imediat ce condiţiile meteo vor permite deschiderea şantierelor, iar cele scoase la licitaţie vor începe după expirarea termenelor legale de depunere şi de analizare a eventualelor contestaţii.

Bugetul aprobat pentru acest an este unul limitat şi cu multe constrângeri. Reprezentând doar 70% din execuţia bugetară a anului 2010, adică 9.191,70 mii lei, Consiliul local al oraşului Deta a aprobat miercuri, 16.02.2011, bugetul pe anul 2011. Dezbaterea bugetului a produs nemulţumiri, păreri fondate sau nu, argumente pro şi contra. După 3 ore de discuţii, majoritatea consilierilor au fost totuşi de acord cu propunerea făcută de executiv asupra bugetului local. Echilibrul bugetar impus de Legea finatelor publice locale a putut fi respectat prin luarea de măsuri nemulţumitoare, dar obligatorii, de reducere cu 25% a cheltuielilor privind bunurile şi serviciile atât la nivel de primărie cât şi la nivelul Grupului Şcolar şi Spital Orăşenesc Deta. La fel de grav este faptul că angajaţii primăriei, în condiţiile menţinerii până la finele anului a aceluiaşi nivel al bugetului şi a unor măsuri legislative aberante de limitare a fondului de salarii pe fiecare localitate în parte, nu vor putea beneficia de drepturile salariale cuvenite pe 2 luni de zile. Este posibil însă ca prin sumele care vor mai fi repartizate în cursul anului de către Finanţe şi de către Consiliul Judeţean, această problemă să fie rezolvată. Mulţumim pe această cale consilierilor locali care au înţeles greutatea întocmirii unui astfel de buget în condiţii de criză. Mihaela Vulpe

La începutul fiecărui an, administraţia locală încearcă să materializeze speranţele cetăţenilor printr-un plan de investiţii, care este susţinut de bugetul local. Deşi în 2011 bugetul oraşului Deta va fi diminuat faţă de anii precedenţi, multe fonduri vor fi recuperate prin proiectele cu finanţare nerambursabila, depuse în anul 2009 şi 2010, dar care vor da roade începând cu luna martie a anului în curs. La sfârşitul anului 2010, au fost semnate două contracte de finanţare în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România Serbia, iar începând cu 1 februarie 2011 a început un proiect derulat în cadrul Programului transfrontalier HURO- 2007-2013.

Unul dintre cele două proiecte pe care le vom implementa în cadrul colaborării transfrontaliere cu Serbia, aduce fonduri pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice din oraşul nostru, prin iluminarea arhitecturală a Bisericii Ortodoxe Române din Deta, a Bisericii Romano- Catolice din Deta, a Bisericii Ortodoxe Române din Opatiţa şi a Turnului de Pompieri Deta. Cel de-al doilea proiect cu sârbii, în cadrul căruia suntem parteneri cu comuna Plandiste, va asigura sprijinul financiar necesar realizării documentaţiilor pentru infrastructura unui parc industrial în oraşul Deta. Valoarea totală de care va beneficia oraşul Deta în urma implementării acestor două proiecte este de 400.000 euro. În ceea ce priveşte colaborarea cu vecinii maghiari, în cadrul Programului Transfrontalier HURO 2007-2013, se continuă bunele relaţii pe care le avem cu comuna Bordany. Pentru al treilea an consecutiv, proiectele depuse de cele două administraţii a fost aprobate. Beneficiarii direcţi ai acestui proiect vor fi elevii din cele două localităţi, dar şi adulţii pe care dorim să-i cuprindem în activităţi derulate atât la Deta cât şi la Bordany.Valoarea totală a proiectului este de 111.000 euro, din care 56.000 euro revin oraşului Deta. Pe lângă aceste trei proiecte, oraşul Deta mai este implicat alături de încă 15 administraţii locale, în proiectul derulat de Asociaţia de Dezvolatare Intercomunitară Timiş Torontal în cadrul Programului Transfrontalier HURO 2007-2013. Ioan Iovan

Oraşul Deta a spart gheaţa şi a semnat primul proiect cu o localitate transfrontalieră din imediata vecinătate. Banii europeni vin în urma unei colaborări de excepţie între administraţia din Deta şi cea din Vrseţ, Serbia
Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră din Timişoara a găzduit, la sfârşitul lunii noiembrie, întâlnirea de semnare a proiectului între oraşul Deta şi comuna Vrseţ, al cărui obiectiv este să dezvolte atracţiile turistice din cele două localităţi. La Deta vor veni bani pentru iluminatul arhitectural a patru clădiri ce vor intra în patrimoniul turistic al oraşului. Vorbim aici de Biserica Ortodoxă si Biserica Romano-Catolică din Deta, Biserica Ortodoxă din Opatiţa şi Turnul Pompierilor din Deta. Tot pe bani europeni se va instala câte un panou de tip “touch screen”, adică un panou de informare care se foloseşte prin simpla atingere cu mâna a unui ecran. Panoul de informare este de dimensiuni mari iar pe acesta vor putea fi vazute toate obiectivele turistice din Deta, Vrseţ şi împrejurimile celor doua orase. Autorităţile din cele două localităţi spun că această colaborare este doar începutul, urmând ca Vrseţ şi Deta să devină doi poli de creştere economică în zonă. În momentul de faţă, se află în discuţii peste 20 de proiecte de parteneriate între Vrseţ şi administraţiile membre ale ADI Timiş Torontal. Ioan Iovan
Proiectul care va aduce iluminatul arhitectural în Deta are o valoare de peste 867.000 euro, dintre care, 240.000 euro pentru partenerii români. Durata proiectului este de 12 luni.

Într-o lume în care principalele preocupări sunt legate de traiul zilnic şi depăşirea greutăţilor, ne-am obişnuit să trecem cu vederea sau să ignorăm lucrurile discrete din viaţa noastră. Cum arată oraşul, cum gândesc cei care ne conduc a devenit un subiect neinteresant, pe principiul că, dacă nu ne aduce un venit direct şi imediat, nu este important. Chiar dacă gândirea strategică şi viziunea nu mai sunt aspecte care să plaseze un om în faţă, în Deta încă mai există lideri adevăraţi, oameni care nu fac lucrurile întâmplător, ci le calculează pentru a aduce maxim de beneficii, comunităţii în care trăiesc. Un astfel de om este primarul Petru Roman. În cadrul unui interviu, primarul a fost de acord să răspundă unor întrebări care ne ajută să ne dăm seama care este poziţia actuală a oraşului nostru şi încotro ne îndreptăm.
Reporter: Anul 2010 se apropie de sfârşit. Cum a fost acest an pentru dumneavoastră ca primar şi pentru oraşul Deta?
Petru Roman:
Chiar dacă a fost un an de criză, ne-am descurcat peste aşteptări. Avem realizări care depăşesc estimările iniţiale. De exemplu, ne-am propus să asfaltăm 4 străzi, dar am reuşit să asfaltăm 6 străzi. Am primit bani de la Consiliul Judeţean Timiş, bani de la guvern şi de la deputatul Gheorghe Ciobanu. Pare greu de crezut şi probabil pe fondul problemelor financiare personale, oamenii nu înţeleg cum e posibil ca în vreme de criză, în oraşul nostru să se facă chiar mai multe decât într-o perioadă obişnuită. Dacă există chibzuinţă şi corectitudine în administrarea banilor, poţi face tot ce ţi-ai propus sau mai mult chiar.
Reporter: Primăria funcţionează impecabil, fără nici un punct slab?
Petru Roman:
Departe de mine această afirmaţie. Desigur că există neajunsuri, spuneam doar că am reuşit să aducem la bun sfârşit planurile pentru 2010. Una dintre probleme grave cu care ne confruntăm este salarizarea personalului din primărie. Tăierea sporurilor, tăierea celor 25% din venit, a căzut ca o bombă peste angajaţi. Am încercat să găsesc soluţii, însă sunt constrâns de cadrul legal. Mai mult, din 56 de angajaţi câţi avea primăria, am rămas cu 30 dintre care mulţi se află pe punctul de a se pensiona. Deşi conform grilei impuse de Guvern am mai putea să facem angajări, posturile sunt blocate.
Reporter: Vorbiţi cu locuitorii din Deta? Sunt mulţumiţi de dumneavoastră?
Petru Roman:
Vă spun sincer, cu mâna pe inimă că da. Oamenii au încredere în mine, vin să îmi povestească cele mai diverse probleme. Au fost şi persoane care au venit să-mi ceară ajutorul cu situaţii care nu ţin de primărie, cum ar fi obţinerea unui serviciu. Cât am putut, i-am ajutat.
Reporter: Spuneţi-mi un punct tare al oraşului Deta, de care vă veţi folosi în strategia pentru 2011.
Petru Roman:
Oraşul Deta este aproape de frontieră, are infrastructura pusă la punct, cine vine să investească la noi are apă, canal, drumuri, curent, gaz, telefonie, trotuare, Trezorerie, Parchet, Judecătorie , APIA, Spital. Pe viitor Deta va polariza activitatea economică din jur, va fi un stâlp de dezvoltare în zonă.
Reporter: Domnule primar, suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, unde veţi petrece sfârşitul anului?
Petru Roman: Acasă, alături de familie şi de cei dragi. Iar dacă îmi permiteţi, vreau să le urez locuitorilor din Deta un Crăciun fericit şi un nou an cu multă linişte şi sănătate.

Oraşul Deta este inclus în rândul localităţilor care vor beneficia de un centru educaţional destinat tinerilor care se află în pericolul de a renunţa la şcoală
Cinci sute de elevi din centrul şi vestul ţării vor fi integraţi în 16 centre educaţionale, unde, după orele de şcoală, vor fi ajutaţi să îşi facă temele şi vor primi o masă caldă de prânz, alături de o gustare rece. Oraşul nostru este unul dintre cele 5 oraşe din judeţul Timiş, unde elevii aflaţi în situaţie de risc se vor putea concentra asupra problemelor specifice vârstei şi vor uita pentru câteva ore de necazurile de acasă. Reţeaua de centre educaţionale este finanţată din bani europeni, în cadrul unui proiect depus şi coordonat de către Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia. Iar pentru că fiecare lucru bun se face cu un efort comun, la ridicarea centrelor destinate micuţilor cu probleme, au contribuit mai multe instituţii. În Deta, primăria a pus la dispoziţie cu titlu gratuit, parte din spaţiul situat în clădirea din str. Mihai Eminescu nr.4, rămânând deschisă unei viitoare colaborări. Judeţul Timiş, se va putea mândri cu centre educaţionale la Deta, Sânnicolau Mare, Făget, Lugoj şi Timişoara, asociaţia care a iniţiat proiectul având drept parteneri Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, Arhiepiscopia Timişoarei şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş. Societatea românească se confruntă cu mari probleme financiare, tot mai mulţi copii fiind tentaţi sau încurajaţi să părăsească şcoala şi să meargă la muncă, în dauna unei educaţii sănătoase, care să le permită să scrie şi să citească. Valorile morale şi spirituale care au stat la baza comunităţii româneşti sunt tot mai puţin apreciate, fapt care a determinat Biserica Ortodoxă, să caute aliaţi interesaţi de soarta copiilor şi să sprijine elevii în procesul de dezvoltare a personalităţii. Timp de trei ani, perioada în care se desfăşoară proiectul, copiii din centrele educaţionale vor fi protejaţi şi învăţaţi valoarea adevărată a şcolii.
Proiectul este finanţat din Fondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Autoritatea de Management pentru programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), „Investeste in oameni” şi are un buget total de de 20.276.687 de lei din care finanţare nerambursabilă 19.871.153 de lei. Astfel de proiecte sunt aplicate cu succes în numeroase ţări europene, şi presupun realizarea unor spaţii destinate elevilor proveniţi din familii defavorizate, care, după terminarea orelor de curs, găsesc aici o alternativă de a petrece timpul până la sosirea părinţilor, studiind.