În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Isus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat. În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor. Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.

În zona Botoșaniului nu se dă nimic din casa în ziua de Ajun, nici măcar gunoiul. De asemenea, nu se împrumută nimic deoarece se consideră că aceasta ar fi un semn rău. Prin partea de nord a Moldovei se pregătește masa de Ajunul Crăciunului cu mâncăruri de post. Nimeni nu are voie să descopere masa pînă nu intră preotul pe ușă. Preotul blagosloveste masa de post, gustă primul bucatele, apoi cei ai casei.

În zona Sibiului, în Ajunul Crăciunului, femeile frământă aluatul pentru pâine și colaci. Există tradiția de a face un colac mai mare, împodobit cu figuri din aluat, care se așează pe masă, acolo unde va sta până la Bobotează. Dacă acel colac va fi mișcat din locul unde a fost pus se spune că se va tulbura liniștea din casă și se va strica bunăstarea familiei.

Poate mai mult ca și în alte locuri din țară, specific acestei zone este colindatul. Feciorii învață colinde, fac steagul și își pregătesc straiele de sărbătoare. Pe toata perioada colindatului feciorii nu au voie să umble singuri, ci numai în grupul pe care l-au format.

Australia
Pentru că e vară în emisfera sudică, Crăciunul este oarecum diferit faţă de alte părţi ale lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu sunt brazi veritabili. Nu se folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că acestea s-ar topi. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de Crăciun oamenii se întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizează petreceri.

Finlanda
Crăciunul este o sărbătoare petrecută mai ales cu familia. În dimineaţa dinaintea Serii Sfinte bradul se împodobeşte, iar apoi întreaga familie merge la saună.

Franţa
La Paris se poate admira un cort imens unde se poate vedea probabil cea mai mare iesle din lume în care se află Sfânta Familie. Toate străzile marilor orașe sunt splendit ornate cu beculeţe.

Italia
Crăciunul este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată uneori o iesle cu Pruncul Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile pentru copii se dau abia pe 6 ianuarie “ziua celor trei magi”. Atunci, cei mici o aşteaptă pe Befona care vine prin horn ca să le pună cadouri în pantofi.

SUA
In America, pregătirile de Craciun încep foarte devreme. Prima zi importantă este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunoștinței. În New York, la Rockefeller Center, se împodobesc brazi de zeci de metri înălțime. În Arizonanu există brazi așa că se decorează de Crăciun… cactușii. În Texaspoţi participa la festivalul din San Antonio. În Florida întreaga zonă istorică este împodobită cu luminiţe albe iar la Hollywood se organizează impresionanta festivitate numită Parada Stelelor.