La mulți ani, România!

Astăzi gândurile noastre se îndreaptă spre eroii acestui neam. Este ziua în care recunoștiința și gândurile noastre bune merg spre toți cei care au luptat și și-au dat viața pentru ca noi să putem trăi în libertate.
1 decembrie înseamnă unire și voința de ne da mână cu mână pentru un viitor mai bun, pentru o țară liberă și prosperă.
Din partea conducerii și a funcționarilor Primăriei Deta și din partea Consiliului Local Deta vă transmitem un sincer La mulți ani cu ocazia Zilei Naționale!
La Mulți Ani România!
Ruga Bănățeană de la Deta

În acest an, Ruga Bănățeană de la Deta i-a adus în fața publicului pe soliștii de muzică populară Carmen Popovici, Alina Trastau, Florin Pistrila și Maria Didraga alături de  formația condusă de renumitul saxofonist Marcel Duduma, artiști care au reușit să transforme o seară de duminică într-un regal al cântecului și jocului popular. Ruga de la Deta a avut loc de Rusalii, atunci când are hramul Biserica Ortodoxă din orașul nostru. Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Deta alături de Centrul Cultural Deta. Ansamblurile de dansuri populare românești și sârbești ale Centrului Cultural Deta, prin costumele purtate, prin ținuta de dans și prin numărul mare de dansatori, au stârnit admirație și apreciere atât din partea publicului cât și din partea interpreților vocali. Televiziune Europa Nova a surprins și a redat cele mai importante momente ale acestei seri minunate. Sâmbătă, cu o zi înainte de Rugă, în deschiderea sărbătorii, publicul i-a putut asculta pe Manu Seculin și Liliana Todea care au susținut recitaluri de excepție spre încântarea publicului.

În ambele zile, programul artistic a fost conceput pentru toate gusturile și toate vârstele. Obosiți de la joc, toți cei prezenți s-au putut delecta cu bere, mici și grătare puse la dispoziție de diferite societăți comerciale prezente cu standuri la acest eveniment. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Ziua Eroilor

Ziua Eroilor a fist comemorată atât la Deta cât și la Opatița, în cadrul unui eveniment organizată de Primăria si Consiliul Local Deta alături de Centrul Cultural al orașului. La Opatița, după slujba de pomenire a eroilor căzuti în luptă oficiată de părintele paroh Ionel Rujan, au fost depuse coroane din partea: Primăriei Deta, Veteranilor de război, Poliției de frontieră Deta,  Asociației Seniorilor din Deta, Partidului Național Liberal Deta, Partidului Social Democrat Deta, Partidului România Mare, Partidului Uniunea Salvați România, Partidului România Mare și din partea domnului Ioțcov Lucian, consilier independent și jerbe de flori din partea elevilor de la școala din localitate.

La Deta,  deschiderea manifestării a fost realizată de primarul oraşului Deta, Petru Roman, iar slujba de pomenire a fost oficiată de către protopopul Ioan Prisăcean și preotul paroh Ciprian Blagoe. Corul Mixt al Centrului Cultural Deta a fost prezent atât în Deta cât și la Opatița pentru a intona imnul de stat și imnul eroilor, sub bagheta dirijorului Dan Oroșan. La Deta au depus coroane: Primăria oraşului Deta, Asociația veteranilor de război, Biserica ortodoxă română, Poliţia oraşului, Poliţia de frontieră , Unitatea de pompieri militari,Unitatea de Jandarmi Deta, Liceul Tehnologic Sfântu Nicolae, Spitalul orășenesc, Grădinița Deta, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, ALDE, Forumul Democrat German, consilierul independent Ioțcov Lucian, Uniunea Democrată Maghiară, Asociatia Seniorilor, UDMR Deta, Uniunea Bulgară, Partidul Uniunea Salvați România, Partidul România Mare. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

De 1 iunie, copiii din Deta s-au distrat la un concurs de pescuit

Și în acest an, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor, Asociaţia Pescarilor Sportivi „Ţiparul” a organizat tradiționalul concurs de pescuit pentru copii, pe Balta Ţiparul din oraşul nostru. După desfășurarea probei de pescuit sportiv, toți copiii au primit diplome de participare, iar cei mai norocoși au fost premiați cu obiecte pentru pescuit și cupe, bucurându-se alături de membrii asociaţiei de un mini picnic în natură. Felicitări tuturor participanților! Vă mai aşteptăm cu drag și la anul. (Tiberiu Szelei)

Câștigătorii concursului din acest an sunt:

La categoria copii cu vârsta până la 12 ani, inclusiv:

Loc.I – Ursache Marius

Loc.II – Ivănesei Cosmin

Loc.III – Drăgan Fabian

La categoria copii cu vârsta peste 12 ani:

Loc.I – Ghilezan Mădălin

Loc.II – Ghilezan Valentin

Loc.III – Bistriceanu Denis

Mesaje Pascale 2019

Mesaj din partea  protopopului Ioan Prisăcean – Biserica Ortodoxă Română

În faţa evenimentelor extraordinare, la primirea unei veşti neaşteptate sau a ceva care iasă din ordinea firească a lucrurilor, sufletul omenesc trece printr-o gamă multiplă de sentimente şi gânduri, de la uimire la admiraţie, de la îndoială la certitudine, de la temere la bucurie şi fericire.

Minunea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos a trezit în sufletele femeilor mironosiţe, a apostolilor şi a ucenicilor care au fost „martorii” ei, asemenea  gânduri și simțăminte despre care ne vorbesc  Sfintele Evanghelii. Sfântul  Evanghelist Matei, de o parte ne relatează zbuciumul femeilor mironosiţe, care s-au dus la mormânt în dimineaţa Învierii să ungă trupul lui Iisus cu miresme şi să tămâieze mormântul, după rânduiala Legii Vechi. Pe de altă parte, Sfântul Evanghelist Luca descrie convorbirea celor doi ucenici, Luca şi Cleopa, de la Ierusalim la Emaus. Ei mergeau pe drum, erau trişti şi se întrebau ce se va întâmpla cu Iisus. Ştiau doar că a fost batjocorit, răstignit şi îngropat. Deocamdată ştiau atât. Călătorul care îi ajunsese din urmă le istorisea cele scrise în Scriptură despre Iisus, cele ce profeţiseră proorocii. Îl auzeau, Îl vedeau, dar nu-L cunoşteau. Inima lor era tot îndoită şi tristă până ce au ajuns către seară la Emaus.  Aici, Iisus, căci El era, frânsese pâinea şi le-a dat să mănânce cum făcuse la Cina cea de Taină. Evanghelistul  încheie relatarea: „Şi s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut că El este”(Luca 24,31).

La rândul lor, femeile purtătoare de mir au venit în dimineaţa Învierii la mormânt, nu cu gândul să-L întâlnească viu. Ele au venit să împlinească o rânduială prescrisă  de Lege pentru cei morţi. Grija lor era „cine le va prăvăli piatra de pe uşa mormântului, că era foarte mare”. Nu s-au aşteptat să vadă mormântul gol. Spaima şi temerea  lor a fost mai mare când au văzut mormântul gol, fără trupul lui Iisus. Ele s-au dus la mormânt cum se duce o mamă la mormântul unui copil îngropat de curând, ca să trăiască câteva clipe de meditaţie, în comuniune cu cel drag, chiar dacă cu ochii trupeşti nu-l mai poate vedea. S-au dus pentru câteva momente de contemplare. În faţa mormântului se înlătură pentru o clipă paravanul despărţirii. Încă nu ştiau că prin învierea lui Iisus, această despărţire va fi înlăturată definitiv, că „ori de trăim ori de murim, ai Domnului suntem” precum spune Sf. Apostol Pavel. Iisus Hristos a surpat  zidul despărţitor dintre om şi Dumnezeu şi a luat morţii puterea de a ţine pentru totdeauna în braţele ei pe cei ce îi cuprinde pentru un timp.

După cuvintele îngerului care le-a spus că Iisus cel răstignit „nu este aici, căci s-a sculat precum a zis, veniţi şi vedeţi locul unde a zăcut”(Matei,28,5-8), mironosiţele au plecat în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare să vestească ucenicilor, Învierea. După cuvintele îngerului, bucuria avea să le însoţească toată viaţa. Împreună cu apostolii, ele vor spune: „ceea ce noi am văzut şi ceea ce am auzit, ceea ce am pipăit cu mâinile noastre, aceasta o vestim vouă.”

Învierea lui Hristos este un adevăr atât de evident şi de mărturisit în lume, încât a devenit izvorul unei bucurii care nu se poate lua de la oameni. Un  înger a vestit celor dintâi oameni pierderea fericirii veşnice, un înger vesteşte la Paşti că avem dreptul să ne întoarcem acasă la Tatăl ceresc. Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătoarea bucuriei. Împreună cu Psalmistul David, cântăm  la Paşti: „aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa” (Ps.117,24).

„Bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri” (Luca 10,20) ne spune şi nouă Domnul când ne silim să trăim în lumina învierii şi să vieţuim ca nişte „fii ai învierii”. Din inimă vă doresc ca praznicul Învierii Domnului să vă fie izvor de bucurii. Domnul să  vă ajute să dobândiţi bucurii alese şi curate în viaţă. Îndemnându-vă cu apostolul: „bucuraţi-vă pururea în Domnul!” (Filipeni IV,4) vă adresez creştinescul „HRISTOS A ÎNVIAT!”.

 

Mesaj din partea preotului paroh Lokodi Attila – Biserica Catolică

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.

Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

 

Mesaj din partea preotului paroh Boghicevici Liubodrag – Biserica Ortodoxă Sârbă

În aceste zile sfinte de sărbătoare, întâmpinând Învierea Domnului Nostru Isus Hristos, ne rugăm să coboare liniștea și pacea printre noi. Hristos care a înviat din morți, ne aduce nouă oamenilor pe pământ mântuire și speranța de mâine. În El ne încredem, Lui ne rugăm și ne închinăm învierii Lui din morți. Minunea Învierii să dăinuie în inimile noastre, să ne lumineze viața, și să ne aducă credința și bucuria în viețile noastre. Sărbătorile Pascale să le petrecem sănătoși și fericiți alături de cei dragi! HRISTOS A ÎNVIAT! PAȘTE FERICIT!

 

Mesaj din partea pastorului Ghiţă Sporea – Biserica Baptistă Beraca

Eroul care a învins Moartea

Istoria noastră se încheie cu crucea și noua noastră istorie începe cu Învierea. După 6 ore de chin teribil pe cruce, Domnul Isus a strigat “s-a isprăvit”si atunci a murit. Să fi fost acela finalul Celui care nu are nici început și nici sfârșit? Sunt fericit să te anunț că a treia zi a Înviat din morți ca să dea mântuire și viață veșnică tuturor celor care cred acest măreț adevăr. Astfel, Învierea Domnului Isus a devenit inima mesajului creștin. Îl celebrăm pe Eroul vieții și credinței noastre spunând “Hristos a înviat”! Moartea, păcatul și vrăjmașul sufletelor noastre au fost învinse. Victoria incontestabilă îi aparține. Are putere nu de reformare ci de transformare. Are putere să ierte păcatele și să le arunce în marea uitării. Are potențial să te ajute în problemele vieții de zi cu zi. Are potențial să te vindece de îndoielile tale. Are potențial să te binecuvânteze și să-ți dea moștenirea veșnică. Totul depinde de ține. La diplomatul francez Charles Maurice Talleyrand a venit un om care s-a decis să înființeze o nouă religie. Problema lui era că nu a putut să convertească pe nimeni. L-a întrebat pe Charles ce îi sugerează să facă, iar Charles a replicat: “aș putea să îți recomand ca tu însuți să te crucifici și apoi să mori dar să fi sigur că a treia zi vei învia din morți!”. Paște Fericit vă dorim,noi, credincioșii baptiști din Deta.

 

Mesaj din partea directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea

„Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet liniște, pace și bucuria de a petrece această sărbătoare alături de cei dragi.”

Fărșang la Deta

Fărșangul (sau carnavalul) este un amestec foarte apreciat de tradiție, distracție și istorie. Există în tradiția populară o serie de sărbători  legate de Postul Paștelui, în special în prima săptămână a postului sau de „lăsata  secului” – ultima sărbătoare pentru comunitatea creștină înainte de Postul Paștelui. Această sărbătoare este un hotar între o perioadă “de dulce”, propice mai ales pentru distracții, și o perioadă mai sobră, destinată în special reculegerii și a muncii. „Lăsata secului” cade întotdeauna în luna februarie sau în prima parte a lunii martie și păstrează anumite influențe păgâne, de exemplu gospodinele de la sat spală toate vasele cu leșie ca să nu mai rămână urme de dulce pe ele.

Pentru  comunitatea maghiară din Deta, obiceiul simbolizează încetarea tuturor distracțiilor și începerea Postului Paștelui, dar și sfârșitul iernii. Deși nu au defilat în costume și măști pe stradă, organizatorii au pus la punct un spectacol de comedie și balul  tradițional. În acest an, printr-o colaborare de succes a corului Galaj și a formației de dansuri Margaretta al Asociației Reviczky Gyula, publicul a savurat o seară de divertisment, cântec, joc și voie bună cu participarea tuturor categoriilor sociale și de vârstă care o dată pe an au fost egali într-un  amalgam de diversitate și creativitate. (Clara Stanciu)

UN ALTFEL DE MĂRȚIȘOR DIN PARTEA SVETI NIKOLA DETA

Fără îndoială fiecare anotimp are farmecul său și bucuriile sale, despre primăvară fiind cu toții de acord că este perioada care aduce renașterea, parfumul îmbietor de flori, paleta diversă de nuanțe și tonuri de culoare, alături de concertul zilnic al păsărilor jucăușe. Iar mai presus de toate, adevăratul vestitor al acestui anotimp – minune este fără îndoială, îndrăgitul MĂRȚIȘOR.

În acest an, cu gândul de a aduce bucurie în suflete și lumină în ochii mamelor, bunicilor, doamnelor și doamnișoarelor, membrii ansamblului Sveti Nikola Deta, de la mic la mare, în colaborare cu Centrtrul Cultural al Orașului Deta, au organizat un atelier de creație a mărțișoarelor, care s-a derulat pe tot parcursul lunii februrarie.

După multă muncă de migală, în data de 1 Martie, artiștii Sveti Nikola au dăruit mărțișoarele confecționate pacientelor și cadrelor medicale ale Spitalului orășenesc Deta precum și celor aparținând Spitalului de Ortopedie Traumatologie din cadrul Spitalului Judetean Timiș.  Dorința organizatorilor de a vesti începutul primăverii celor încercați de momente dificile a fost apreciată, fiind întâmpinați peste tot cu zâmbete și îmbrățișări.

Strălucirea din ochii doamnelor și ai domnișoarelor la primirea mărțișoarelor create de  copiii – membri ai ansamblului Sveti Nikola din orașul nostru sunt dovada vie că gesturile mărunte și sincere încă pot aduce bucurie în inimile oamenilor. (Diana Tătărușanu)

La mulţi ani femeilor din Deta

Iată-ne la începutul lunii martie, un moment deosebit în viaţa comunităţii noastre. Luna martie înseamnă în primul rând sărbătorile de mărţişor şi Ziua Internaţională a femeii. Sărbătorim femeia ca simbol al frumosului, al umanităţii, al liniştii şi înţelepciunii. Din partea mea personal dar şi în numele funcţionarilor din primărie, a consilierilor locali şi a tuturor celor care muncesc în slujba comunităţii noastre vreau să transmit multă sănătate femeilor din Deta dorindu-mi în acelaşi timp ca spiritul acestor zile să ne călăuzească paşii, iar primăvara să inunde sufletul fiecăruia dintre noi cu bucurie şi cu parfumul florilor sale. Pentru noi femeia este autoarea, forţa, culoarea, realitatea şi echilibrul vieţii, purtând amprenta dăruirii şi pasiunii, creatoare a dragostei de adevăr şi sentimente. După mărţişorul de 1 Martie, de 8 Martie, vreau să le doresc tuturor mamelor, tuturor soţiilor, fiicelor noastre, colegelor noastre de serviciu, o primăvară plină de bucurii, de speranţă şi credinţa că mergem spre bine. La mulţi ani tuturor femeilor de 8 Martie!

Concurs județean ,,Magia Crăciunului”, ediția I, decembrie 2018

În luna decembrie 2018, Grădinița cu Program Prelungit Deta a găzduit prima ediție a unui concurs de creație artistico-plastică menit să valorifice potențialul artistic și creator al copiilor prin realizarea unor lucrari originale pe tema dată, aplicand tehnici specifice artelor plastice, la urmatoarele secțiuni: felicitări, pictură, colaj și decorațiuni. Buna desfășurare și organizare a activității a fost asigurată de către toate cadrele didactice din cadrul Grădiniței cu Program Prelungit Deta, iar în calitate de parteneri au participat zece unitați școlare din județul Timiș, 40 cadre didactice și 120 de copii. Lucrările realizate au fost expuse la Grădinița cu Program Prelungit  Deta. Concurs  a fost finanțat de Primăria și Consiliul Local Deta și sponzorizat de dl. Dr. Mihart Cătălin.

COMISIA DE JURIZARE

Director P.P. Deta, Vertopan Mariana

Coordonator proiect, Prof.Boghicevici Biliana Geca

Director Șc. Gimnazială Ghilad, prof. Popuțe Geta

Prof.înv. preșc. Grădinița P.P.Giroc, Uțica Sofia

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support