Într-o lume în care principalele preocupări sunt legate de traiul zilnic şi depăşirea greutăţilor, ne-am obişnuit să trecem cu vederea sau să ignorăm lucrurile discrete din viaţa noastră. Cum arată oraşul, cum gândesc cei care ne conduc a devenit un subiect neinteresant, pe principiul că, dacă nu ne aduce un venit direct şi imediat, nu este important. Chiar dacă gândirea strategică şi viziunea nu mai sunt aspecte care să plaseze un om în faţă, în Deta încă mai există lideri adevăraţi, oameni care nu fac lucrurile întâmplător, ci le calculează pentru a aduce maxim de beneficii, comunităţii în care trăiesc. Un astfel de om este primarul Petru Roman. În cadrul unui interviu, primarul a fost de acord să răspundă unor întrebări care ne ajută să ne dăm seama care este poziţia actuală a oraşului nostru şi încotro ne îndreptăm.
Reporter: Anul 2010 se apropie de sfârşit. Cum a fost acest an pentru dumneavoastră ca primar şi pentru oraşul Deta?
Petru Roman:
Chiar dacă a fost un an de criză, ne-am descurcat peste aşteptări. Avem realizări care depăşesc estimările iniţiale. De exemplu, ne-am propus să asfaltăm 4 străzi, dar am reuşit să asfaltăm 6 străzi. Am primit bani de la Consiliul Judeţean Timiş, bani de la guvern şi de la deputatul Gheorghe Ciobanu. Pare greu de crezut şi probabil pe fondul problemelor financiare personale, oamenii nu înţeleg cum e posibil ca în vreme de criză, în oraşul nostru să se facă chiar mai multe decât într-o perioadă obişnuită. Dacă există chibzuinţă şi corectitudine în administrarea banilor, poţi face tot ce ţi-ai propus sau mai mult chiar.
Reporter: Primăria funcţionează impecabil, fără nici un punct slab?
Petru Roman:
Departe de mine această afirmaţie. Desigur că există neajunsuri, spuneam doar că am reuşit să aducem la bun sfârşit planurile pentru 2010. Una dintre probleme grave cu care ne confruntăm este salarizarea personalului din primărie. Tăierea sporurilor, tăierea celor 25% din venit, a căzut ca o bombă peste angajaţi. Am încercat să găsesc soluţii, însă sunt constrâns de cadrul legal. Mai mult, din 56 de angajaţi câţi avea primăria, am rămas cu 30 dintre care mulţi se află pe punctul de a se pensiona. Deşi conform grilei impuse de Guvern am mai putea să facem angajări, posturile sunt blocate.
Reporter: Vorbiţi cu locuitorii din Deta? Sunt mulţumiţi de dumneavoastră?
Petru Roman:
Vă spun sincer, cu mâna pe inimă că da. Oamenii au încredere în mine, vin să îmi povestească cele mai diverse probleme. Au fost şi persoane care au venit să-mi ceară ajutorul cu situaţii care nu ţin de primărie, cum ar fi obţinerea unui serviciu. Cât am putut, i-am ajutat.
Reporter: Spuneţi-mi un punct tare al oraşului Deta, de care vă veţi folosi în strategia pentru 2011.
Petru Roman:
Oraşul Deta este aproape de frontieră, are infrastructura pusă la punct, cine vine să investească la noi are apă, canal, drumuri, curent, gaz, telefonie, trotuare, Trezorerie, Parchet, Judecătorie , APIA, Spital. Pe viitor Deta va polariza activitatea economică din jur, va fi un stâlp de dezvoltare în zonă.
Reporter: Domnule primar, suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, unde veţi petrece sfârşitul anului?
Petru Roman: Acasă, alături de familie şi de cei dragi. Iar dacă îmi permiteţi, vreau să le urez locuitorilor din Deta un Crăciun fericit şi un nou an cu multă linişte şi sănătate.

* Casa de cultură orăşenească Deta a întâmpinat cu căldură Asociaţia culturală „Petöfi Sandor” din comuna Vrset, Serbia, care a prezentat în oraşul nostru, un spectacol cu obiceiuri şi tradiţii, extrem de apreciat de către amatorii de dansuri populare.
* Dorian Hausler Cozma şi Cătălin Olaru, doi membrii ai Formaţiei de dansuri populare româneşti din Deta, ne-au reprezentat cu mândrie la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Toboşarilor, Daje se na znanje, din localitatea Coka, Serbia.
* La începutul lunii decembrie, localitatea Şuşara din Serbia, a fost gazdă primitoare pentru Formaţia de dansuri populare româneşti a Casei de cultură orăşenesti Deta. Tinerii noştri talentaţi au prezentat cinci suite de dansuri populare care au stârnit îndelungi ropote de aplauze. Ultimul dans a fost repetat la cererea insistentă a publicului. Suntem mândri de ei şi le mulţumim pentru efortul şi perseverenţa lor. Ovidiu Ivancea.

* Vă stă la dispoziţie între orele 09:30 şi 13:30.
* Laboratorul de analize medicale a fost dotat suplimentar pentru a vă oferi servicii medicale cât mai performante. În momentul de faţă, spitalul de stat din Deta, se pregăteşte sa intre in concurenţă cu cele mai bune laboratoare private.
* S-a redeschis blocul operator pentru operaţii chirurgicale şi ginecologice.
* Laboratorul de imagistică, radiologie şi ecografie abdominală funcţionează între orele 09:30 şi 13:30
* Din data de 13 decembrie funcţionează noua bucătărie, iar din 1 ianuarie va fi deschisă sala de mese. Dr. Cobzariu Iosif Florin, manager al Spitalului Orăşenesc din Deta

Spectacol şcolar
Oraşul Deta a sărbătorit cum se cuvine ziua naţională a României. Sala festivă a Grupului Şcolar “Sfântul Nicolae” a devenit neîncăpătoare pentru publicul nerăbdător să vadă spectacolul pregătit de copiii talentaţi ai oraşului nostru. Înainte ca tabloul unirii de la Alba Iulia să fie zugrăvit printr-o scenetă de teatru, corul şcolii a reuşit să stârnească emoţia în sufletul spectatorilor, cântând într-o voce, “Deşteaptă-te române”. Într-o atmosferă de sărbătoare, la Grupul Şcolar “Sfântul Nicolae”, elevii au ascultat muzică uşoară şi au demonstrat cât de bine „se mişcă” pe ritmul dansurilor moderne. Si pentru că Deta este un oraş multicultural, formaţiile de dansuri populare bulgăreşti şi sârbeşti din cadrul Casei de Cultură, au vrut să aducă un omagiu României, de ziua naţională, asfel că au încântat publicul cu momente artistice de neuitat. În încheiere, formaţia de dansuri populare româneşti a Casei de Cultură Deta a prezentat două suite de dansuri populare din zona de pustă a Banatului. Întreg programul a fost realizat de elevii claselor VI-XII sub îndrumarea profesorilor Lenuţa Galamboş, Darius Teuca, Doina Rabi, Ovidiu Ivancea, Laura Preda, Loredana Ciocani şi a instructorilor Ognien Vîrstnici şi Alin Pupăză. Rabi Doina
Slujbă religioasă şi evocare istorică
Monumentul din Piaţa Pompierilor a devenit loc de pelerinaj pentru românii adevăraţi care au vrut să îşi arate respectul şi aprecierea faţă de eroii naţionali. La fel ca şi în anii trecuţi, aniversarea Zilei Naţionale a României, a fost organizată de Primăria şi Casa de cultură a oraşului Deta. Manifestarea a fost deschisă de primarul Petru Roman, discursul său mobilizator fiind urmat de TeDeum-ul oficiat de protopopul Biserici Ortodoxe Române. Evenimentul a continuat cu o scurtă evocare în care a fost subliniată importanţa zilei de 1 Decembrie, intervenţie realizată şi expusă de Diana Tătăruşanu, urmând în mod firesc, depunerea de coroane în cinstea eroilor căzuţi în lupte pentru apărarea patriei. Ovidiu Ivancea.
„Ziua Naţională este ziua noastră. Gândiţi-vă că dacă vă doriţi o ţară mai curată, trebuie să îi învăţam pe cei din jur să nu mai arunce pe jos, dacă ne dorim o ţară cinstită, trebuie în primul rând să ne respectăm noi obligaţiile faţă de stat. Un trăi mai bun în România, începe cu eforturile fiecăruia dintre noi, iar România, singură, separat de românii săi, nu se va ridica niciodată la nivelul Europei”
a spus primarul Petru Roman, chiar înaintea slujbei oficiată de protopopul Bisericii ortodoxe.
Cine a depus coroane în acest an
Anul acesta, au adus flori la monumentul eroilor: Primăria oraşului Deta, Biserica ortodoxă română, Asociaţia veteranilor de război, Poliţia oraşului Deta, Poliţia de frontieră a oraşului Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Grupul Şcolar „Sfântul Nicolae”, Partidul Democrat Liberal, Partidul Social Democrat, Partidul National Liberal, Partidul Conservator, UDMR, Partidul România Mare, UBBR, Uniunea Sârbilor, Forumul German şi consilierul independent Ioţcov Lucian. La sfârşitul evenimentului, toţi participanţii au fost invitaţi să viziteze expoziţia de desen şi pictură cu tema 1 Decembrie, din cadrul Muzeului oraşului Deta, realizată de elevi din clasele gimnaziale. Ovidiu Ivancea

La fel ca în fiecare an, de Sfântul Nicole, şcoala din Deta şi-a sărbătorit ziua prin organizarea unui turneu de handbal feminin. Anul acesta, la Cupa Sfântul Nicolae, au participat patru echipe feminine de la 3 şcoli: Liceul Teoretic Peciul Nou, Şcoala Generală Nr. 29 Timişoara şi şcoala noastră cu două echipe, una cu fete de liceu şi una cu fete de şcoala generală. “Ne bucurăm foarte mult când le vedem pe fete cum joacă, deoarece de la an de an, creşte atât nivelul tehnic şi tactic , cât şi numărul spectatorilor iubitori de handbal” ne-au spus cei care se ocupă de antrenamentele tinerelor handbaliste. Locul întâi a fost ocupat de fetele de la şcoala generală, locul doi de echipa Liceului Teoretic Peciul Nou, locul trei de fetele noastre de la liceu, iar locul patru de jucătoarele de la Şcoala Genenerala 29 Timişoara. Premiile au constat în cupe, diplome şi premii individuale. Profesorii echipelor participante au remarcat-o pe Ulmeanu Cosmina ca “cel mai tehnic” jucător şi pe Petrican Sonia ca “cel mai bun portar” al turneului. Prof. Francisc Szabo. Foto Francisc Szabo.

Orice lovitură, mai slabă sau mai puternică, poate provoca leziuni atât în creier cât şi în măduva spinării. De la o anumită intensitate în sus, traumatismul cranian poate determina pierderea cunoştinţei.
Cum functioneaza creierul
Creierul este bine închis în cutia craniană osoasă şi este înconjurat de lichidul cefalo-rahidian pentru a fi protejat de lovituri. El transmite comenzi prin intermediul măduvei spinării, care coboară în lungul gâtului şi a coloanei vertebrale toracice şi lombare (şira spinării), către toţi nervii corpului uman. Creierul şi măduva spinării sunt structuri extrem de fragile, şi incapabile de a se autorepara, cu toată protecţia oferită de craniu şi coloana vertebrală.
Cum ne dăm seama dacă este vorba despre un traumatism cranian
În traumatismul cranian, creierul poate suferi atât din cauza loviturilor directe cât şi din cauza lovirii lui de propriul mijloc de apărare, cutia craniană, se cunosc o serie de consecinţe grave ale acestui mecanism de contralovitură. Toate traumatismele capului trebuie abordate cu cea mai mare atenţie şi suspiciune, mai ales dacă determină apariţia vreunuia dintre semnele următoare, care atestă creşterea presiunii intracraniene:
* Vomă, durere persistentă de cap sau somnolenţă;
* Pierdere de cunoştinţă parţială sau de scurtă durată;
* Pupile (partea neagra din centrul ochiului) de mărimi inegale, sau care cresc în dimensiuni sau care nu se mai micşorează la lumină (această evoluţie denotă creşterea presiunii intracraniene);
* Paralizie sau slăbiciune de o parte a feţei sau a corpului;
* Respiraţie zgomotoasă sau neregulată, sau care scade în intensitate;
* Puls puternic şi rar;
* Temperatura corporală crescută şi faţă congestionată;
* Scurgeri de lichide sanguinolente (sau de sânge) din nas sau ureche(i).
ATITUDINE IMEDIATĂ
Pentru oricare dintre cazurile de mai sus se cheamă de urgenţă ambulanţa. Bolnavul trebuie imobilizat cervical, se verifică pulsul şi îndepărtează oamenii din jur său. De asemenea un lucru bun care se poate face este deschiderea fereastrei şi relaxarea cravetei şi a curelei bolnavului. Dr. Cobzariu Iosif Florin, manager al Spitalului Orăşenesc din Deta

ABEL MARGARETA, 71 de ani, decedată la data de 20 noiembrie 2010.
VINCZE MARGARETA, 80 de ani, decedată la data de 24 noiembrie 2010.
DESPI MOISE, 86 de ani, decedat la data de 25 noiembrie 2010.
MAGDA LAZĂR, 58 de ani, decedat la data de 24 noiembrie 2010.
VINCZE EMERIC, 76 de ani, decedat la data de 1 decembrie 2010.
CUPŞA GRIGORE, 64 de ani, decedat la data de 2 decembrie 2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Noul director al spitalului vrea să ofere servicii de sănătate la nivel european
Gata cu naveta la spitalele din Timişoara. Odată cu modernizarea spitalului din oraş, nu va mai trebui să mergem pentru un consult aproape 50 de km. Mai mult, în trei ani, se va tripla numărul de paturi astfel încât să să ajungem, în 2013, la 150 de locuri pentru bolnavi. Noul manager, dr Iosif Florin Cobzariu este optimist şi spune că în câţiva ani, fiecare locuitor din oraş se va mândri atunci va vorbi de unitatea noastră sanitară pentru că actul medical va fi unul de calitate. „Îmi doresc ce este mai bun pentru locuitorii din Deta. Am avut chiar o discuţie de principiu cu doamna doctor Stana Terezia, fosta directoare, care a fost de acord să mă ajute din poziţia de director adjunct. Este un gest pe care îl apreciez în mod deosebit deoarece am nevoie de întreaga echipă de medici pentru a face spitalul să funcţioneze la maximă capacitate” ne-a spus doctorul Cobzariu.
Masă caldă pentru pacienţi, într-o sală special amenajată
Spitalul se confruntă cu mai multe neajunsuri, dar noul director nu se sperie uşor şi promite că, pe rând, le va rezolva pe toate. Asigurarea meselor pentru pacienţi este prima şi cea mai arzătoare problemă care trebuie rezolvata. Acum bolnavii primesc mancare de acasa si sunt nevoiti sa o tina in saloane. “Este o situaţie grea pentru bolnavi, de aceea am început deja demersurile să rezolvăm aceasta problema. Împreună cu primarul Petru Roman, am căutat soluţii, am cerut ajutor şi sper ca în cel mai scurt timp să avem o bucătărie. Asta pe termen scurt. Pe viitor, dorinţa mea este să avem propria cantină, unde pacienţii să servească mâncarea. Vrem sa amenajam o sala de mese, astfel ancat doar cei imobilizati la pat sa ia masa in saloane. Vreau să aduc spitalul din Deta la standarde nemţeşti, fără miros de mâncare în saloane şi fără resturi alimentare pe pervazul geamului. Ştiu că nu este uşor, că va dura o vreme, dar acesta este unul dintre obiectivele mele”, ne-a mărturisit doctorul Cobzariu.
Noul director vrea medici tineri care să se stabilească în Deta
Lipsa medicilor tineri care să preia ştafeta de la doctorii in prag de pensionare dar cu experienţă, este o altă problemă cu care se confruntă spitalul. “Am discutat deja acest aspect cu primarul Petru Roman şi am decis împreună să punem la punct o strategie de atragere a medicilor tineri în Deta. Voi scoate posturi la concurs şi voi obţine de la primărie câteva apartamente în blocurile ANL. Vom oferi facilităţi medicilor tineri, dar vrem ca ei să se stabilească în Deta, să nu facă naveta de la Timişoara” a subliniat directorul Cobzariu. Planurile doctorului sunt mari, dar realizabile. Un proiect ambiţios este realizarea unui compartiment de primire urgenţă şi a unei camere de gardă, dotate ca la carte, exact după litera legii. În proporţie de 70% infrastructura există, dar trebuie şi voinţă din partea conducerii spitalului. În ceea ce priveşte personalul, în momentul de faţă, unitatea sanitară are opt medici activi şi mai multe asistente, care însă trebuiesc repartizate corespunzător pe secţiile existente.
Spital fără datorii, cu planuri de autofinanţare
Ca orice director care se respectă, doctorul Cobzariu are o viziune clară asupra felului în care va administra spitalul în următorii trei ani. Ştie că punctul tare este starea bună în care se află spitalul, acesta fiind proaspăt renovat. În ceea ce priveşte punctele slabe, noul director este încrezător că le va aborda pe rând. “În judeţul Timiş, nu există un spital orăşenesc la nivelul nostru. Nici măcar în Timişoara. Ce ne mai trebuie, este aparatura medicală performantă, dar o vom obţine şi pe aceasta, într-un an, doi. Am făcut o analiză a surselor de finanţare şi mă voi concentra pe fiecare în parte, să obţin cât mai multe fonduri. Voi încerca să atrag bani de la minister, de la Bucureşti, din bugetul local şi din sponsorizări. Nu voi lăsa deoparte nici autofintarea, deoarece este cea mai sigură cale de a aduce bani în spital. În momentul de faţă spitalul nu are venituri proprii, dar nici datorii mari deoarece primăria a frânat risipa” spune doctorul Cobzariu. Serviciile de laborator, serviciile imagistice şi sistemul de catering sunt soluţiile propuse de noul director. “Voi îmbunătăţi relaţiile cu medicii de familie, îi voi convinge că merită să trimită pacienţii la noi, şi nu pe la spitalele din Timişoara. Mai mult chiar, vrem să punem la punct o procedură de deplasare a medicilor noştri specialişti, la cabinetele medicilor de familie” completează directorul Cobzariu.
Profil de director
Doctorul Iosif Florin Cobzariu a lucrat şapte ani în Timişoara, trei ani în Germania, este autor de cărţi, recunoscut pentru abilităţile sale în managementul unităţilor sanitare. Este căsătorit, are trei copii minunaţi, iar în Deta se află datorită regretatului doctor Corneliu Bălan, cu care era prieten apropiat. Noul director a lucrat chiar şi în Bucureşti, timp de doi ani de zile fiind angajat al Ministerului Sănătăţii.

Banii europeni au fost câştigaţi de către Asociaţia Tineri pentru viitor împreună cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Timiş Torontal
Copiii din Deta, care se află pe punctul de a abandona şcoala, au acum încă o şansă. În cadrul proiectului “Şcoala vine la tine acasă”, patru profesori din Deta vor fi pregătiţi să identifice şi să ajute copiii aflaţi în situaţii delicate. Acest program se adreseaza atat prescolarilor cat si elevilor. Astfel cel puţin unul dintre părinţii copilului ameninţat de abandon şcolar, va fi consiliat şi îndrumat să procedeze cum este mai bine pentru micuţ. Proiectul se va desfăşura în şapte judeţe din ţară, respectiv în Timiş, Caraş, Arad, Hunedoara, Bihor, Alba şi Mehedinţi. Se apreciaza ca acest proiect are in vedere peste 2.400 de copii. Pe lângă consilierea acordată de catre profesorii şi psihologii angajaţi în proiect, se pregăteşte si o caravană destinată elevilor, în care li se vor prezenta exemple negative din viaţa de zi cu zi. Copiii vor putea vedea astfel, ce riscă să li se întâmple dacă nu vor pune preţ pe învăţătură şi vor abandona şcoala. Proiectul “Şcoala vine la tine acasă” este finanţat prin Fondul Social European, Programul POSDRU. Ioan Iovan

Sănătatea e mai bună decât toate
Zilele trecute am reuşit să obţin un aparat medical de care spitalul nostru avea multă nevoie. Printr-o donaţie generoasă din Germania, spitalul orăşenesc din Deta are acum un aparat de sterilizat. Atunci când reprezentantul spitalului din Germania a ajuns la Deta cu acest aparat, am mers împreună cu el la spital să ne ocupăm de semnarea actelor de donaţie. În timp ce mergeam pe holurile spitalului am remarcat figura tot mai încruntată şi contrariată a oaspetelui german. L-am întrebat ce nu e în regulă şi mi-a spus că nu înţelege cum de spitalul din Deta arată exact ca un spital din Germania. El ştia că spitalele din România sunt murdare şi scorojite. I-am explicat că spitalul nostru a fost renovat recent şi că avem o nouă conducere care încearcă acum să îmbunătăţească şi serviciile medicale, de aceea aparatul primit este de mare ajutor. M-am bucurat să aflu de la un cetăţean german că spitalul nostru este acum la standarde europene, deoarece efortul pentru reabilitarea acestei clădiri a fost foarte mare. Mă bucur că am reuşit să finalizez această lucrare importantă pentru oraş şi acum aştept cu încredere ca noua conducere a spitalului să aducă un suflu nou în privinţa serviciilor medicale. Sunt convins că noul director va ştii să atragă medici tineri şi buni în oraş, iar eu îl asigur că îi voi oferi tot sprijinul.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support