Cea mai mare parte a incendiilor care se produc în gospodăriile din ţara noastră, au loc ca urmare a coşurilor de fum defecte sau necurăţate, sau ca urmare a mijloacelor de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate. Din păcate, majoritatea acestor incendii se soldează adesea cu tragedii. Având în vedere că temperaturile pe timpul nopţii au scăzut, Inspecţia de Prevenire
recomandă cetăţenilor care utilizează la încălzirea locuinţelor sobe sau aparate ori mijloace electrice de încălzire, să ia următoarele măsuri specifice de prevenire a incendiilor de locuinţe:
* Asiguraţi verificarea, curăţarea şi repararea, dacă este cazul, a coşurilor de fum de către o
persoană specializată;
* NU folosiţi decât materialul combustibil pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia;
* NU folosiţi soba decât cu uşiţa închisă;
* Aşezaţi o tăviţă metalică în faţa sobei, în dreptul uşiţei;
* NU aşezaţi în apropierea sobei sau pe aceasta materiale combustibile;
* Stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;
* NU adormiţi niciodată cu soba aprinsă;
* Verificaţi integritatea aparatelor şi mijloacelor de încălzire electrice, iar în cazul în care acestea sunt defecte, reparaţi-le cu ajutorul unui specialist sau cumpăraţi-vă altele noi;
* NU aşezaţi aparatele de încălzire electrice în apropierea materialelor combustibile;
* NU aşezaţi materiale combustibile pe mijloacele de încălzire electrice;
* Decuplaţi aparatele de încălzire electrice înainte de a părăsi locuinţa sau de a adormi.
* NU lăsaţi niciodată copiii nesupravegheaţi cu soba aprinsă ori aparatele de încălzire electrice în funcţiune.

În perioada 26-28 octombrie 2010, la Novi Sad s-a desfăşurat un târg al primăriilor din Serbia, ocazie cu care, Primăria Plandişte, partenerii noştri din cadrul Programului IPA, ne-au invitat să participăm alături de ei, cu o prezentare a oraşului Deta şi a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Timiş Torontal. În cadrul târgului, Deta a avut trei expuneri, câte una în fiecare zi. În prima zi, tema la care am participat a fost atragerea investitorilor străini în Deta, iar în ziua a doua a avut loc o amplă prezentare a oraşului nostru şi a posibilităţilor de investiţii în Deta, dar şi în microregiunea Timiş Torontal. În cea de a treia zi am participat la prezentarea Programului IPA, cu un rezumat al celor două proiecte câştigate, precum şi a preocupărilor pentru viitoarea solicitare de proiecte. Organizatorii au oferit diplome şi medalii, premiind cele mai bune şi interesante proiecte. Proiectul câştigat de Primăria Plandişte în parteneriat cu Primăria Deta a primit medalia de aur. Distincţia reprezintă o recunoaştere a importanţei proiectului în dezvoltarea economică a comunei Plandişte şi a oraşului Deta. Prin acest proiect, Deta va beneficia de sumele necesare pentru întocmirea documentaţiilor realizării parcului industrial. Ioan Iovan.
Din partea oraşului Deta a participat la eveniment, primarul oraşului Deta, Petru Roman şi Serviciul de dezvoltare economico-socială şi pentru proiecte cu finanţare internaţională.

Lansarea unui nou volum al domnului inginer Iancu Braicu a fost un eveniment de excepţie pentru oraşul nostru. După “Vânătoarea, pasiune ancestrală”, carte lansată în 2008, domnul Iancu Braicu aduce în faţa cititorilor, volumul “Vânătoare raţională”, o emoţionantă pledoarie pentru păstrarea echilibrului între vânat şi protejarea naturii. Deşi este o temă des abordată în ultima perioadă, puţine sunt persoanele cu adevărat preocupate de conservarea faunei şi biodiversităţii. “Distrugerea pădurilor, precum şi lipsa de reacţie a celor mai mulţi faţă de această problemă ecologică, mă face să cred că nu mai este cale de întoarcere. Ca vânători, ce ne considerăm prieteni ai naturii şi apărătorii ai faunei cinegetice, este nevoie să acţionăm în consecinţă, prin toate mijloacele pe care le avem, pentru a nu ne trezi că nepoţii noştri vor rămâne fără obiectul muncii” atrage atenţia domnul inginer Iancu Braicu. La cei 80 de ani, autorul volumului “Vânătoare raţională”, surprinde prin harul de povestitor şi prin pasiunea pentru vânătoare, care de altfel i-a marcat întreaga viaţă. Experienţa de peste jumătate de secol a domnului inginer Braicu, a născut o carte matură, care ridică probleme actuale legate de natură, generează întrebări şi încurajează cititorii să gândească şi să acţioneze în direcţia protejării pădurii şi animalelor. Gheorghe Duţă
„Înconjurat de câini de vânãtoare, puşci şi capcane, dar mai ales de poveşti şi întâmplãri vânãtoreşti, relatate de bunicul, tata şi cei doi unchi, care toţi erau vânãtori” aşa îşi aminteşte domnul Braicu anii copilăriei. Scriitor realist, care povesteşte ce a trăit, domnul Iancu Braicu impresionează pe oricine atunci când începe să povestească despre animalele cu care s-a confruntat la vânătoare. Cerbi, urşi, mistreţi, capre neagre, cãpriori, râşi, cocoşi de munte, fazani sau potârnichi, domnul Braicu are câte o poveste şi o învăţătura despre fiecare.

În perioada 2 decembrie 2010 – 31 ianuarie 2011, la nivelul întregii ţări, se va desfăşura un recensământ agricol general, cu scopul de a reactualiza datele privind suprafeţele agricole existente, efectivele de animale, sistemele de irigaţii, numărul producătorilor agricoli şi nivelul de dotare al fermelor. Conform normelor Uniunii Europene în domeniul statistic, fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensământ general agricol o dată la zece ani. La recensământul general agricol sunt înregistrate toate unităţile agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare. Pentru detalii suplimentare privind formularul care trebuie completat sau întrebări frecvente, accesaţi site-ul www.recensamantagricol2010.ro.

Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului are 40 de zile, începând la data de 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. Postul Crăciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioşilor în vederea întâmpinării marelui Praznic al naşterii Domnului. La început, creştinii nu posteau toţi la fel şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Sinodul local din Constantinopol ţinut la anul 1166 a uniformizat durata postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie. Din punct de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Abia după aceste 40 de zile de post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului, de pe 25 decembrie. Ultima zi a postului Crăciunului ( 24 decembrie) este numită şi ajunul Crăciunului şi este o zi în care se obişnuieşte a se ţine un post ceva mai aspru decât în celelalte zile.

COJOCARU FLOREA, 72 de ani, decedat la data de 26 octombrie 2010.
ŞTEFAN ECATERINA, 77 de ani, decedată la data de 31 octombrie 2010.
UNGUREANU GHEORGHE, 95 ani, decedat la data de 3 noiembrie 2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Compania are 160 de angajaţi, dar poate ajunge la 400
TRW s-a mutat într-un nou spaţiu de producţie la Deta. Compania multinaţională şi-a deschis în luna octombrie un nou punct de lucru şi intenţionează să îşi crească activitatea în oraşul nostru. La ceremonia de deschidere a noului punct de lucru a fost invitat primarul Petru Roman care a spus că această nouă investiţie privată este un motiv de bucurie pentru administraţia locală. “Oraşul Deta are oameni harnici şi competenţi, care sunt căutaţi şi apreciaţi de firmele serioase care doresc să investească. TRW este o astfel de firmă, cu care Deta se poate mândri, atât în judeţ cât şi în întreaga ţară. În momente dificile pentru economia internaţională, şi pentru România în particular, TRW a reuşit să se dezvolte şi să creeze noi locuri de muncă. Echipa de conducere a TRW a pus pe picioare un model de eficienţă, demn de urmat atât de alte firme, şi de ce nu, chiar de administraţia locală. Sunt deschis în faţa unor astfel de modele de succes din domeniul privat, învăţ din ele şi încerc să le adaptez pentru a putea fi aplicate în sectorul public local”, a spus primarul oraşului la deschiderea halei de producţie a TRW. Conducerea companiei multinaţionale a anunţat că, în acest moment, fabrica de la Deta are 160 de angajaţi, iar în următoarea perioadă, în funcţie de evoluţia pieţei şi de creşterea comenzilor, se vor mai putea angaja peste 200 de muncitori. Noul punct de lucru al TRW are o suprafaţă de 1500 metri pătraţi, aici urmând să fie produse volane şi sisteme de siguranţă auto. TRW este o companie multinaţională cu sediul central în Statele Unite ale Americii, care are peste 66 de mii de angajaţi în fabrici din 27 de ţări în lume. În România, TRW are peste 3000 de angajaţi şi este în continuă dezvoltare.

Parteneriat public-privat
Atunci când au apărut problemele la Eybel, oraşul, locuitorii, chiar şi Primăria Deta, au fost pe punctul de a intra într-un moment de criză. M-am gândit cum putem trece peste acest moment greu şi am căutat soluţii deoarece eu consider că, într-o comunitate, asigurarea locurilor de muncă este întotdeauna o prioritate. Dincolo însă de asigurarea unor locuri de muncă şi a stabilităţii financiare pentru locuitorii din Deta, firmele reprezintă o componentă esenţială pentru administraţia locală. Firmele private plătesc taxe şi impozite, bani din care, primăria asigură cheltuielile pentru şcoală, spital sau alte servicii gratuite oferite cetăţenilor. Cred într-un parteneriat între primărie şi firmele private, deoarece avem exemple chiar în judeţul Timiş, că astfel de colaborări în interesul comunităţii, funcţionează cu adevărat. M-am bucurat să văd cum mai multe firme importante şi-au deschis sau şi-au dezvoltat afacerile în Deta. Eybel, Takata şi iată, acum TRW, sunt adevăraţi piloni ai dezvoltării locale. Îi invit pe cei care conduc aceste societăţi, ca împreună cu mine şi cu Consiliul Local, să gândim acţiuni în sprijinul locuitorilor oraşului. În acelaşi timp îi asigur că îi voi ţine la curent cu toate planurile de dezvoltare ale oraşului. Primăria şi aceste mari companii care investesc în Deta trebuie să lucreze împreună în interesul cetăţenilor.

Deta a a fost gazdă primitoare la mijlocul lunii octombrie pentru întâlnirea primarilor din colegiul 10 cu autorităţile locale din zona Vrsac. Partea tehnică a discuţiilor s-a desfăşurat la Timişoara, în sala mare a Consiliului Judeţean Timiş. Participanţii au vizitat apoi oraşul Ciacova, unde după un popas la casa memorială Dositei Obradovici, atât sârbii cât şi românii, s-au declarat impresionaţi de noul centru pentru suferinzii de boala Alzheimer. Următorul punct din program celor două delegaţii a fost mănăstirea Sângeorge, un bun prilej de reculegere, urmat de întâlnirea de la Deta, unde s-au tras concluziile acestei acţiuni.
Organizată de deputatul colegiului 10, Gheorghe Ciobanu, întâlnirea a reprezentat o continuare a a acţiunii care a avut loc la Vrsac în luna martie a acestui an. Între locuitorii din Banatul românesc şi cel sârbesc există relaţii excelente de mai mulţi ani. Există tradiţii comune, obiceiuri similare, locuitorii din cele două regiuni ale Banatului împărtăşesc aceleaşi valori, de aceea legăturile cu Serbia în general, şi cu Vojvodina şi regiunea Vrsac în special, au fost şi sunt foarte bune. Serbia se află acum în plin proces de preaderare la Uniunea Europeană şi fondurile europene pot constitui adevărate oportunităţi de dezvoltare în această zonă.
Deta are o experienţă importantă în privinţa proiectelor europene
“De fiecare dată când trec graniţa în Serbia, mă simt ca acasă. Suntem apropiaţi şi ne înţelegem foarte bine. Ne-am ajutat reciproc de câte ori a fost nevoie. Acum a venit momentul să lucrăm împreună, să facem în aşa fel încât să trăim mai bine de ambele părţi ale graniţei. Fondurile europene care pot fi accesate prin programe transfrontaliere nu sunt de neglijat. Sunt bani mulţi care pot fi folosiţi inteligent pentru a aduce bunăstare atât în Serbia cât şi în România. Deta are experienţa proiectelor IPA, iar în zona în care funcţionează Asociaţia Timiş Torontal, după întâlnirea de la Vrsac din primăvara acestui an, s-au semnat deja 10 parteneriate”, a spus primarul oraşului Deta, Petru Roman. “Colaborarea are un potenţial imens, însă depinde doar de noi dacă vom reuşi să-l scoatem la lumina şi să facem această relaţie funcţională. Prietenia care ne leagă de fraţii noştri sârbi, ne va ajuta să ducem mai departe buna colaborare şi chiar să o dezvoltăm” a mai spus primarul Petru Roman.
15 milioane de euro pentru proiecte transfrontaliere
“Traversăm o perioadă destul de dificilă dar eu unul nu sunt omul care să se plângă, prefer să caut soluţii şi să găsesc variante de finanţare a proiectelor autorităţilor locale. Am văzut că integrarea Serbiei în UE ne poate oferi o astfel de şansă. Trebuie doar să ştim să accesăm fondurile europene transfrontaliere care nu sunt deloc puţine. De aceea m-am gândit la începutul acestui an să organizez o primă întâlnire între primarii din colegiul pe care îl reprezint în Parlamentul României şi cei din regiunea Vrsac. Unii primari se ştiau, alţii aveau deja proiecte comune dar totul se făcea greoi pentru că nu exista un sprijin oficial. Practic am instituţionalizat o relaţie de prietenie şi i-am dat valoare. Acum am avut la Timişoara şi la Deta a doua întâlnire de acest tip. Vrem să organizăm cel puţin două astfel de întâlniri pe an şi să reuşim astfel să creăm un pol de dezvoltare în zona Deta -Vrsac”, ne-a declarat deputatul colegiului 10 Gheorghe Ciobanu, iniţiatorul acestei colaborări. Din cele 20 de localităţi ale colegiului, 14 comune şi oraşe au semnat parteneriate cu localităţi din regiunea Vrsac. Aceste parteneriate sunt foarte importante pentru că, pe fondurile IPA de preaderare, proiectele se pot depune doar în parteneriate transfrontaliere. Există deja 5 proiecte de infrastructură scrise, cum ar fi proiectul privind modernizarea pieţelor din centrele istorice ale oraşelor Ciacova şi Vrsac, dar şi proiectele de modernizare a unor drumuri din Livezile, Birda, Moraviţa şi Pădureni. Mai există 5 proiecte culturale aproape finalizate, de exemplu Voiteg şi Gudurica, vor depune un proiect de reînviere a tradiţiei kirweiului, iar Moraviţa şi Jamu Mic, Deta şi Coştei, Giera şi Şuşara, Ghilad şi Coştei au proiecte legate de şcoli şi de tradiţii şi obiceiuri. Toate aceste proiecte vor fi depuse pentru finanţare încă în acest an, aşa că se poate spune că efortul primarilor nu a fost în zadar. În această primă etapă se pot obţine peste 15 milioane de euro pe proiecte transfrontaliere.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support