În anul 2009, în bugetul local al oraşului Deta, au fost prevăzute sume considerabile pentru investiţii locale. Astfel, în prezent, sunt în derulare următoarele lucrări:

□ amenajarea străzii Victor Babeş cu îmbrăcăminte de beton pe o lungime de 580 m în valoare de 376.811 lei;

□ modernizarea străzii în localitatea Opatiţa cu îmbrăcăminte de asfalt pe o lungime de 2,4 km în valoare de 773.778 lei;

□ reactualizarea Plan Urbanistic General al oraşului Deta în valoare de 108.250 lei;
contractarea şi amenajarea străzii Mihai Kogălniceanu pe o lungime de 580 m în valoare de 360.752,05 lei;

□ amenjarea spaţiilor pentru creşa din strada Ştefan cel Mare în valoare de 42.492,96 lei;
închiderea gropii de gunoi în valoare de 74.920 lei

Valoarea totală a investiţiilor în derulare este de 1.662.684 lei.

Activitatea funcţionarilor publici şi a personalului contractual la Primăria oraşului Deta se desfăşoară în cadrul serviciilor, birourilor şi a compartimentelor. Toate aceste structuri sunt menite să funcţioneze în slujba dumnevoastră şi pentru o administrare eficientă a resurselor oraşului. Ne-am propus ca în fiecare număr al Monitorului să vă prezentăm câte un compartiment al primăriei, alături de principalele sale atribuţii. Credem în transparenţă şi în interesul dumneavoastră pentru activitatea primăriei.

Serviciul Buget – contabilitate, finante
Contabilitatea este instrumentul principal de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor financiare obţinute şi trebuie să asigure:

□ controlul preventiv;

□ întocmirea proiectului bugetului local şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar;

□ asigură încasarea regulată a veniturilor la bugetul local, pregătind dosarele de executare silită pentru contribuabilii rău platnici;

□ constată aşezarea şi urmărirea încasării veniturilor bugetare;

□ verifică modul de cheltuire a sumelor din bugetul local;

□ răspunde de întocmirea trimestrială a bilanţului contabil şi de depunerea acestuia în termenul prevăzut de lege la Direcţia Generala a Finanţelor Publice şi a Controlului de Stat Timiş;

□ asigură evidenţa, inventarierea şi administrarea bunurilor aflate în proprietatea oraşului;

Iniţiativa Muzeului Satului Bănăţean de a organiza la Deta o expoziţie de port popular a fost primită cu căldură de către Muzeul din Deta şi autorităţile locale.
Unul dintre lucrurile care s-au păstrat de-a lungul istoriei şi care impresionează chiar şi în ziua de astăzi este portul popular românesc. Acesta reprezintă o oglindă vie a tradiţiilor româneşti şi o sursă de inspiraţie pentru generaţiile tinere. Expoziţia găzduită de Muzeul oraşului Deta, mulţumită domnului Ovidiu Ivancea, director al Casei de cultură orăşenesti Deta, a adus împreună admiratori ai tradiţiei populare din zona localităţii noastre. Cuvântul de bun venit l-a rostit în deschidere domnul Petru Român, primarul oraşului. Iubitorilor de folclor li s-a adresat şi Andrei Milin, directorul Muzeului Satului Bănăţean. În ceea ce priveşte detaliile tehnice şi rezumatul cultural al obiectelor expuse, acestea au fost prezentate de muzeografii Ioan Traia şi Marius Matei. Printre piesele de port tradiţional românesc, vizitatorii expoziţiei au putut admira şi două costume bulgăreşti din zona etnografică Brestea. Colaborarea dintre cele două muzee, cel din Deta şi cel din Timişoara s-a dovedit una reuşită şi a pus baza viitoarelor proiecte culturale organizate împreună. Borco Ilin.

Deputatul Gheorghe Ciobanu îşi respectă promisiunile din campania electorală.
Cele şase luni de mandat au însemnat pentru deputatul colegiului 10 o activitate susţinută atât în teritoriu, alături de oamenii care l-au votat cât şi la Bucureşti, în Camera Deputaţilor. Cea mai mare reuşită a fost obţinerea pentru comunitatea din Timiş, a unor fonduri suplimentare în valoare de 780.000 ron. O sumă mare, care fără amendamentele deputatului la votarea bugetului n-ar fi ajuns niciodată în Timiş. Aşa cum a promis, prin amendamentele sale, Gheorghe Ciobanu a vorbit pentru oamenii simplii din Timiş care au nevoie de bani pentru biserici, şcoli şi dispensare. “Mereu am spus că cetăţenii sunt prioritatea mea numărul unu. La început oamenii au fost reticenţi, dezamăgiţi de politicieni care au minţit în repetate rânduri. Eu nu mă consider politician, ci un reprezentant al alegătorilor din colegiul 10 Timiş, o părticică din judeţul Timiş. Pentru ei mă lupt la Bucureşti. E foarte simplu, eu mă întâlnesc cu oamenii, ei îmi spun ce probleme au, după care, eu încerc să îi ajut cât pot, rezolvând problemele care ţin de mine” declară Gheorge Ciobanu. Lunar, deputatul are audienţe şi vizite de lucru în colegiu: la Deta, Peciu Nou, Giulvăz, Gătaia, Cenei, Ciacova, Uivăr, Birda şi alte localităţi. Cei care doresc să i se adreseze pot lua legătura cu organizaţiile PD-L locale sau se pot adresa cabinetului parlamentar din Deta.

15 copii de etnie sârbă din Deta au fost, pentru o zi, mai aproape de rădăcinile culturii sârbe.
Organizatorii excursiei, membrii ai Uniunii Sârbilor din România, filiala Deta, au stabilit programul în aşa fel încât copiii să viziteze obiective istorice dar în acelaşi timp să surprindă fragmente din viaţa de zi cu zi a vecinilor de peste graniţă. La mănăstirea din Mesici copiii au fost binecuvântaţi de preot, fiind primul grup de vizitatori din diasporă. Cu aceeaşi bucurie au fost întâmpinaţi şi la Palatul Episcopal din Vârşeţ, unde Preasfinţitul Nikanor, Episcop de Banat le-a urat bun venit şi a discutat cu ei despre viaţa comunităţii sârbe din Deta. Copiii au fost încântaţi de interiorul palatului episcopal şi de explicaţiile primite de la persoana care i-a însoţit. Înainte de întoarcerea în ţară, micuţii au vizitat localitatea Alibunar, aşezare cu populaţie preponderant românească. Excursia copiilor a fost posibilă datorită sprijinului acordat de domnul Slavomir Gozdenovici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, care a pus la dispoziţia organizatorilor microbusul cu care s-a deplasat grupul.
Obiectivele vizitate de copii
Mănăstirea Mesici
Mănăstirea Mesici este cea mai veche mănăstire din Banat, datând din secolul al XIII-lea, având hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Mănăstirea a fost ctitorită în stil bizantin,în timpul Arhiepiscopului Arsenie Bogdanovici al II-lea. În timpul invaziei turce, mănăstirea a fost incendiată, iar ulterior, în secolul al XVIII-lea, odată cu retragerea turcilor, este renovată în stil bizantin târziu. Mănăstirea deţine icoana Fecioarei Maria Făcătoare de minuni cu o vechime de peste 200 de ani, copie a unei icoane dintr-o biserică de pe muntele Athos. Hramul mănăstirii este Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele), 24 iunie.
Palatul Episcopal din Vârşet
Clădit între anii 1757-1759 în stil de baroc. În interiorul palatului este amplasată capela închinată Soborului Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril.
Alibunar
Este o localitate în districtul Banatul de Sud din Voievodina (Serbia). Aici se află cea mai mare comunitate de romani din Voivodina, comunitate care numără 6.076 locuitori.
GOICOV MILUTIN

Împreună pentru mai multă siguranţă

Poliţiştii oraşului Deta vă recomandă câteva măsuri pentru siguranţa dumneavoastră:
□ fiţi vigilenţi faţă de persoanele care vă oferă bunuri şi produse la promoţie sau se prezintă ca fiind reprezentanţi ai firmelor de telefonie mobilă şi cablu TV. Există numeroase cazuri în care infractori căutaţi de Poliţie s-au ascuns sub astfel de identităţi cu scopul clar de a înşela populaţia, în special bătrânii.
□ refuzaţi serviciile de remediere, renovare şi schimb a unor burlane, venite din partea persoanelor neautorizate. Orice serviciu de acest tip trebuie însoţit de un contract sau o convenţie scrisă, nu doar de o înţelegere verbală. Pe raza judeţului Timiş s-au înregistrat mai multe cazuri în care localnicii au fost înşelaţi de cetăţeni de etnie rromă, care după efectuarea unei lucrări au solicitat un preţ dublu şi au declanşat adevărate conflicte în caz de neplată. De asemenea, lucrările executate fără contract sunt lipsite de o garanţie reală.
□ protejaţi-vă împotriva hoţilor cu ajutorul sistemelor de alarmă şi supraveghere. În special în cazul societăţilor comerciale, sistemele de alarmă şi supraveghere sunt mult mai eficiente decât angajarea unui paznic, iar costurile sunt suportate o singură data.
□ asiguraţi măsuri de protecţie pentru materialele şi utilajele de construcţie
□ fiţi precauţi în trafic în special dacă folosiţi ATV-uri sau ciclomotoare. Atrageţi atenţia tinerilor care se află în posesia unor astfel de autovehicule să refuze orice invitaţie la concursuri ilegale de viteză, deoarece îşi pun în pericol viaţa şi intră sub incidenţa legii.

MOLNAR ISTVAN–PETER şi BOTIŞ ILEANA căsătoriţi la data de 14.03.2009

NATANTICU MARIAN şi TURI ELISABETA căsătoriţi la data de 6.04.2009

SEIN MILORAD şi SCHEIN MARIANA căsătoriţi la data de 22.04.2009

SABO GAVRILĂ-STANCU şi PAL ANA căsătoriţi la data de 24.04.2009

PERICI-BACHICI DANIEL şi VEGSŐ SIMONA-CRISTIANA căsătoriţi la data de 30.04.2009

IENUŞ CRISTIAN-NICULAE şi TUDURACHE LAVINIA-ELENA căsătoriţi la data de 9.05.2009

VASTAG FRANCISC şi PĂVĂLUCĂ LENUŢA căsătoriţi la data de 20.06.2009

BUHAŞ NICOLAE-SORIN şi MILOŞ ANCUŢA-SIMONA căsătoriţi la data de 4.07.2009

NEGRU VALENTIN şi SCHIOPU VIOLETA căsătoriţi la data de 4.07.2009

RUS LUCIAN-OCTAVIAN şi LINGURAR EUGENIA căsătoriţi la data de 4.07.2009

RUSU COSTICĂ-TOADER şi POPTEAN MARIA-ROXANA căsătoriţi la data de 10.07.2009

FAZAKAS ŞTEFAN-ADRIAN şi HOCK LARISA căsătoriţi la data de 11.07.2009

FATYOL FLORIN şi BELEA MANUELA-IONELA căsătoriţi la data de 17.07.2009

APOSTOL DARIUS şi MOTORUGĂ SILVANA-OANA căsătoriţi la data de 18.07.2009

CÎRPACI FLORIN şi SEIN RIBANA căsătoriţi la data de 22.07.2009

CORNEANU VIORICA, 81 de ani, decedată la data de 30.03.2009.

TRIŞCĂ NICOLAE, 54 de ani, decedat la data de 14.04.2009.

CĂTA PANTELIMON, 75 de ani, decedat la data de 14.04.2009.

KUTLIK ANNA, 93 de ani, decedată la data de 16.04.2009.

MEZDREA IOANA, 80 de ani, decedată la data de 17.04.2009.

BRAUN ELENA, 86 de ani, decedată la data de 20.04.2009.

LENHARDT ŞTEFAN, 81 de ani, decedat la data de 24.04.2009.

RAIN OCTAVIAN, 82 de ani, decedat la data de 6.05.2009

FUZER ECATARINA, 79 de ani, decedată la data de 10.05.2009.

VĂCĂRESCU ELEONORA, 84 de ani, decedată la data de 21.05.2009.

SCHORLE IOAN, 78 de ani, decedat la data de 24.05.2009.

LOKE ROZALIA, 61 de ani, decedată la data de 29.05.2009.

STRATULAT-DUMITRESCU MARIA, 58 de ani, decedată la data de 1.06.2009.

GIORICI GHIZELA, 87 de ani, decedată la data de 10.06.2009.

SPELLA CORNELIA, 77 de ani, decedată la data de 25.06.2009.

CĂTANĂ GHEORGHE, 71 de ani, decedat la data de 5.07.2009.

SPĂTARIU MATEI-MIHAI, 75 de ani, decedat la data de 14.07.2009.

Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Groapa de gunoi a oraşului Deta trebuie închisă, deşeurile urmând a fi duse la groapa de gunoi de la Buzias.

Începând cu data de 1 iulie 2009 trebuie sistată depozitarea gunoiului la groapa de gunoi a oraşului, termen care a fost prevăzut în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, aprobat prin Legea nr. 157/2005 precum şi prin H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Situaţia oraşului Deta nu este una singulară, deşeurile menajere constituind o problemă majoră la nivelul întregului judeţ. Consiliul Judeţean face eforturi pentru soluţionarea acestei probleme şi promite realizarea proiectului “Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş” prin care să se soluţioneze gestionarea deşeurilor nepericuloase din judeţ. “Rezolvarea acestei probleme acute privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei judeţului Timiş, respectiv depozitarea deşeurilor nepericuloase în condiţii ecologice, constituie un obiect major al Consiliului Judeţean. În momentul de faţă, actualele gropi de gunoi din Timiş, inclusiv cea din Deta, sunt adevărate dezastre ecologice. Peste 60 % din totalul cantităţilor de deşeuri se depozitează în condiţii neecologice” declară Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş. În viitorul apropiat va fi construit la Ghizela un depozit judeţean de deşeuri nepericuloase şi 5 staţii de transfer sub formă de platforme de depozitare intermediară a deşeurilor. În staţiile de transfer se vor colecta deşeurile din zona arondata, se vor sorta, compacta şi încărca în autogunoiere de capacitate mare, urmând ca apoi să fie transportate la depozitul zonal.

Ce înseamnă închiderea gropii de gunoi pentru locuitorii din Deta?
Transportarea gunoiului până la noua locaţie (deponeul oraşului Buziaş) şi colectarea selectivă care se impune după 1 iulie vor creşte taxele aferente ridicării gunoiului. Consiliul local al oraşului Deta va stabili în şedinţa din luna iunie, locaţiile unde vor fi depuse deşeurile din construcţii şi resturile vegetale rezultate din gospodăriile populaţiei oraşului. Groapa de gunoi a oraşului va fi închisă, cu bani alocaţi de Consiliul Judeţean din proiecte de mediu, urmând a fi acoperită cu pământ, pe care apoi se vor planta pomi.
A.L.

Producătorii de componente auto din judeţul Timiş, una dintre zonele cu cea mai mare dezvoltare în acest sector, au concediat în cursul lunii mai 1.000 de persoane din lipsa comenzilor pentru industria auto. În judeţul Timiş lucrau anul trecut circa 30.000 din cei 200.000 de oameni angajaţi în sectorul auto. Potrivit datelor furnizate până în prezent de AJOFM Timiş, în primul semestru al anului au fost disponibilizate circa 10% dintre persoanele care lucrează în sector. Cel mai grav afectată a fost compania Eybl din Deta. Problema a fost însă rezolvată după preluarea la începutul lunii mai de către Prevent care a anunţat imediat că va reangaja o parte din muncitorii concediaţi de la Eybl. În acelaşi timp există şi companii care profită de disponibilizările realizate de concurenţă, indiferent de judeţ. Producătorul Takata Petri, care deţine fabrici în Arad şi Sibiu, a anunţat deschiderea unei noi fabrici la Deta dar şi un plan de angajări la toate fabricile din România. “Am revenit la un nivel bun, astfel că lucrăm şi sâmbăta. Acum, avem nevoie de oameni, iar aceştia îi vom găsi ceva mai uşor decât înainte, pentru că sunt companii care au dat afară. Sunt oameni instruiţi, care aduc valoare adăugată”, a spus Adrian Popescu, director general al Takata Petri Arad. Conducerea firmei a decis să mute la Deta o secţie de la Gătaia unde nu mai existau posibilităţi de dezvoltare. Astfel se vor crea la Deta cel puţin 400 de noi locuri de muncă.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support