Sărbătoarea Centrului Cultural Deta

Centrul Cultural Deta este una din cele mai active instituții culturale din Timiș, artiștii și persoanele care activează în cadrul Centrului bucurându-se de apreciere internațională. Ca de obicei, sfârșitul anului pentru Centrul Cultural Deta a reprezentat deopotrivă moment de bilanț și stabilire a priorităților pentru 2019. Alături de cetățenii de onoare ai orașului, de delegați din Plandiște, Barite și Coștei, precum și de invitați din partea principalelor intituții publice din Deta, Centrul Cultural Deta a rememorat cele mai mari realizări din 2018 și a discutat despre oportunitățile pe care le aduce următorul an. La eveniment au participat primarul Petru Roman, consilieri locali și angajați ai Primăriei orașului Deta. A fost o seara încărcată de emoție, o reuniune în cadrul căreia invitații s-au simțit ca o mare familie care își aduce aportul pentru dezvoltarea comunității din Deta.

Reniunea festivă a început cu prezentarea activităților culturale finanțate prin Agenda culturală și a activității fiecărui ansamblu, a corurilor precum și a orchestrei de muzică populară. De la an la an, numărul activităților culturale a crescut, spectacolele oferite de Centrul Cultural prin formațiile artistice atât în țară cât și în străinătate au fost și ele mai multe față de anul precedent, iar numărul celor ce activează în domeniul cultural a crecut simțitor ceea ce confirmă preocuparea generației actuale de-a păstra tradițiile, portul și valorile moștenite. Aflați în anul Centenarului Marii Uniri, ca o formă de respect față de istoria noastră, majoritatea invitaților au purtat straie populare.

Pentru efortul depus de-a lungul anului și pentru premiile obținute, primarul orașului Deta, Petru Roman, a înmânat câte o diplomă de excelență coordonatorilor, instructorilor coregrafi, dirijorilor și tuturor celor care coordonează o activitate culturală în orașul nostru. Alături de noi au fost invitați cetățenii de onoare ai orașului, consilierii locali, angajați ai Primăriei Deta, reprezentanții principalelor instituții, delegații din localitățile Plandiste, Barite și Coștei din Serbia, cu care avem o bună colaborare. În semn de recunoștință pentru aportul adus în dezvoltarea comunității orașului Deta, coordonatorii instituțiilor publice și cetățenii de onoare au primit din partea primarului Petru Roman, distincția aniversară „Centenarul Marii Uniri”.

Mulțumesc din tot sufletul, de la mic la mare, tuturor celor care activează în cadrul Centrului Cultural Deta, îi felicit pentru rezultatele bune și foarte bune obținute la concursurile și festivalurile la care au participat, pentru efortul de a reprezenta orașul Deta cu cinste și mândrie pe orice scena ar evolua. Mulțumesc consilierilor locali pentru susținerea culturii în Deta prin votul unanim al Agendei culturale și prin prezența la acțiunile și evenimentele cele mai semnificative. Nu în ultimul rând, mulțumirile mele speciale se indreaptă către conducerii  Primăriei, care mi-a fost alături ori de câte ori a fost nevoie” a spus Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta.

Spectacol de Ziua Națională a României

Ziua Națională și Centenarul Marii Uniri au fost aniversate la Deta și prin intermediul unui spectacol pregătit de Centrul Cultural și Liceul Tehnologic Sfântul Nicolae. Felicitări artiștilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentului, a fost un spectacol minunat pentru care vă mulțumim!

Au fost recitate poezii dedicate unirii, s-au prezentat principalele evenimente istorice din anul 1918, iar corul școlii a interpretat cântece special alese pentru această ocazie. Ansamblul de dansuri populare românești tineret care s-a pregătit foarte intens pentru eveniment, a prezentat o suită de dansuri populare din Banat, Ardeal, Moldova și Oltenia, coregrafia fiind realizată de instructorul coregraf Voicu Cătălin. Spectacolul s-a încheiat cu poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” recitată de Diana Tătărușanu. La sfârșitul evenimentului, toți cei prezenți au fost invitați de către primar să servesca o o porție din tradiționala fasole cu cârnați, alături de un pahar de vin fiert sau de ceai.

JOC ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE

Ansamblul de dansuri populare românești tineret al Centrului Cultural Deta  a participat în 23 noiembrie la un spectacol aniversar organizat de Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni” din Ciacova cu ocazia celebrării a 100 de ani la Marea Unire. Alături de alte formații de dansuri populare din Jebel, Livezile, Peciu Nou și din localitatea gazdă Ciacova, dansatorii noștri au oferit un moment artistic de calitate pe gustul publicului prezent la spectacol.

Tainele Egiptului Antic – Jurnal de călătorie de Endre Libuș

În primele 2 zile petrecute în stațiunea HURGHADA, pe malul fermecat al Mării Roșii din Egipt, acolo unde Moise a salvat poporul său de la pieire, am văzut cum lumina soarelui în zori are nuanțe bizare de crepuscul, apoi la amiază sufocă privirea ca o flacără de sudură, pentru ca mai apoi, seara, să devină un vânt obosit. Cerul însă a rămas neclintit și senin de la un capăt la altul al întregii zile. Din această stațiune am pornit să descopăr tainele misteriosului Egipt. Alături de caravane nesfârșite de autobuze însoțite de militari, pe șoseaua goală cu asfaltul încins al deșertului  saharian (480 km), am înaintat în timp pe urmele  lui Herodot, acolo unde poate Platon sau Salon s-au oprit și ei să mediteze. Ne-am grăbit către VALEA REGIILOR și A REGINELOR unde am admirat locurile de veci ale FARAONILOR, al lui RAMSES al II-lea, TUTANKHAMON și a fascinantei NEFERTITTI care este o „enigmă în sine și pentru sine”, așa cum spunea Hegel. Am poposit apoi în palatul lui HATSEPSUT, prima și singura femeie faraon timp de 18 ani, cea care a dovedit ce înseamnă să conduci un mare imperiu. Am rămas consternați în fața COLOȘILOR LUI MEMNON, iar după o croazieră pe NILUL MITOLOGIC, am admirat orașul TEBA (LUXOR-KARNAK), cel mai vechi și cel mai mare oraș al antichității. După o zi de odihnă am continuat drumul spre nord, unde începe platoul deșertic Nubian (500km) spre Cairo și piramidele de la Cizeh și către celebrul SFINX. După vizitarea minunatului muzeu din Cairo, cu capodoperele antichității egiptene (sarcofagul interior-Tronul-masca funerară a lui TUTANKHAMON, capul reginei Nefertiti , statuia unui SCRIB, panou cu gâștele din Meidum, racla pe care se află zeul ANUBIS etc) am înaintat către piramidele de la Gizeh, una dintre cele șapte minuni ale lumii. În numărul viitor vă invit să medităm în UMBRA PIRAMIDELOR, căci „Toate lucrurile se tem de timp dar timpul se teme de piramide”.   (Endre Libuș)

ZILELE  ROMÂNILOR DIN GLOGONI

În fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie, Centrul Cultural al orașului Deta este invitat să participe la sărbătoarea românilor din localitatea Glogoni, Serbia. Anul acesta, Ansamblul de dansuri populare românești seniori a fost cel care a evoluat în cadrul programului artistic, prezentând suite de dansuri populare specifice câmpiei banatice. Dansul moale leganat scos în evidență de hore, sorocuri și învârtite, profesionalismul dansatorilor, autenticitatea portului popular și coregrafia realizată de instructorul coregraf Catalin Voicu au atras aprecierea publicului și respectul organizatorilor. (Ovidiu  Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Cu cât privești mai mult chipul Tinerei cu hermină a lui Leonardo da Vinci, cu atât ești mai conștient că acel zâmbet misterios se poate transforma într-o expresie diferită într-o singură clipă. Întreaga pictură este inundată de ambivalență. Vedem începutul unui zâmbet sau este acesta pe cale să dispară? Prin captarea intangibilității clipei și a curgerii timpului, a trecerii, a tăcerii, Leonardo ne înfățișează intangibilitatea sufletului. Admirând capodopera lui Leonardo la Belle Arte din Budapesta, Tânăra noastră cu hermină s-a confesat: „Îmi aduc bine aminte. După ce ai admirat hermina mea ai luat drumul către Capela Episcopală a diacezei din Cracovia ca să te reculegi în biserica aceea unde Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea s-a rugat ca diacon în timpul studiilor sale. Să știi că de atunci am înțeles cu adevărat cât de mult se contopește Transcendența cu Dragostea de Frumos, că amândouă fac ca sufltele noastre să devină mai curate și imaculate.” Da, draga mea Domnișoară, ai perfectă dreptate, arta este acel liant care alături de credință ne face să fim mai buni, empatici, înțelegători, așa încât, împreună, respectându-ne, putem să făurim un viitor mai bun, plin de speranță. (Libus Endre)

DANSATORII DIN DETA LA COKA

Centrul Cultural al orașului Deta a fost invitat să participe cu Ansamblul de dansuri populare românești, formația de seniori, la Festivalul țuicii de prune și a produselor gastronomice din acest fruct. Evenimentul a avut loc la sfârșitul lunii august, în Ostoicevo, un sat care aparține comunei Coka, comuna din Serbia înfrățită cu orașul Deta. Dansatorii din Deta au avut deosebita onoare să deschidă partea artistică a festivalului cu prezentarea unor suite de dansuri populare românești reprezentative câmpiei banatice dar și suite specifice Banatului montan. Cu o coregrafie realizată de Voicu Cătălin, artiștii noștri au strălucit în fața publicului, performanța lor fiind răsplătită cu multe aplauze și aprecieri. Este o onoare pentru Centrul Cultural din Deta să primească invitații internaționale și să fie susținut de administrația locală să participe la evenimente cultural-artistice internaționale, în cadrul cărora sunt promovate tradițiile, obiceiurile și gastronomia regională.

Ansamblul Margaretta, parte a “curcubeului” de etnii din Caraș – Severin

Centrul Cultural al orașului nostru a participat la Festivalul Comunităților Etnice din Banat la Bocșa, o adevărată sărbătoare a cântecului, jocului și portului popular bănățean. Deta s-a prezentat pe data de 14 septembrie cu Formația de dansuri populare maghiare Margaretta care a impresionat cu numărul mare de dansatori, frumusețea portului popular dar mai ales cu profesionalismul coregrafiilor puse în scenă. Acești tineri minunați au reprezentat orașul nostru cu cinste și mândrie, fiind o adevărată carte de vizită a orașului Deta, o dovadă a faptului că în orașul nostrum, tradiții populare sunt respectate dar mai ales iubite. (Clara Stanciu)

Alături de Tânăra cu hermină

Pentru istoria mondială a portretului, alături de Gioconda (Mona Lisa), Tânăra cu hermină a lui Leonardo da Vinci reprezintă o importantă etapa în evoluția posibilităților de a vedea pe pânză conținutul sufletului omenesc pe care am avut ocazia să-l admir în celebrul muzeu Czartoryskich din Cracovia, în leagănul istoriei și culturii poloneze. Tânăra cu hermină este portretul Ceciliei Gallerani, în vârstă de 17 ani, muza ducelui de Milano. La numele său face aluzie de fapt hermina (în greacă ‘’galle’’) pe care tânăra o ține în brațe, că acest animal grațios sugerează în mod tradițional candoarea și moderația. Printre altele, într-un sonnet de-al său, poetul de curte Bernardo Bellinciosi îl evoca pe însuși Ludovic Maurul ca „maurul italian alb ca o hermină”. Dacă privim atent această capodoperă, observăm trăsăturile fine ale feței acestei fresci care redă mobilitatea permanentă, curgerea neîntreruptă a stărilor sufletești de o diversitate foarte  mare, pe măsura personalității modelului. Cheia misterului cu care Leonardo a reușit să ne fascineze este că, pentru noi, Clipa este în afara timpului. Timpul, pentru noi, ia naștere prin mișcarea momentului, iar momentele sunt puncte finale ale timpului astfel că, zâmbetul tinerei, chipul ei, pare să se situeze la granița dintre bucurie și reflecție. Ochii săi par blânzi și iscoditori în același timp, iar expresia afișată plutește între interogație și cunoaștere. (Endre Libus).  Continuarea în numărul următor al Monitorului Primăriei Deta.

RUGA SÂRBEASCĂ

La fel ca în fiecare an, comunitatea sârbă din Deta, în a doua duminică a lunii septembrie, a sărbătorit Soborul Tuturor Sfinților Sârbi, Hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe. Cu sprijinul Primăriei Deta și a Uniunii Sârbilor din România evenimentul a fost organizat în mod tradițional, păstrând obiceiurile lăsate de generațiile dinaintea noastră. Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie oficiată de Ljubodrag Boghcievici, preotul paroh al Bisericii Ortdoxe Sârbe din Deta și protopopul Bransialv Stankov din Timișoara. După-amiaza, la slujba Sfintei Vecernii, a fost respectat obiceiul străvechi al sârbilor de peste graniță, păstrat și de către etnia sârbă din România și localitatea Deta, și anume tăierea colacului. Nașii rugii din 2018, familia Ene, au pregătit tradiționalul și vestitul colac al rugii, coliva și fel de fel de specialități dulci și sărate, specifice bucătăriei tradițioanle sârbești. Iar cum orice sărbătoare tradițional sârbească este presărată cu muzică și joc de calitate, nici Ruga sârbilor la Deta nu a fost o excepție. După ceremonia tăierii colacului, toți membrii Ansamblului Sveti Nikola din Deta, de la mic la mare, împreună cu invitații lor din Ansamablul Kolo Arad au încins în fața bisericii cunoscutul ”malo kolo”,  iar mai apoi, alături de toți enoriașii prezenți la biserică au plecat în parada portului popular către pacul orașului, unde cele două ansambluri și acordeonistul Deian Giurgiev au oferit un spectacol folcloric autentic sârbesc. Evenimentul s-a bucurat de prezența a înaltele fețe bisericești care au oficat slujba de tăiere a colacului, primarul orașului Deta, Petru Roman, precum și președintele Uniunii Sârbilor din România, Ognean Cîrstici. Seara a adus Balul Rugii cu interpreții Ana Beta, Rale Filipović și orchestra de excepție condusă de maestrul în acordeon, Aca Cirković din orașul Vârșeț, Serbia. Pe lângă atmosfera plăcută și voia bună create de artiștii care au urcat pe scena parcului din orașul nostru, Ruga Sârbească a fost un prilej de mare bucurie pentru comunitatea sârbă din Deta, tradiția fiind continuată către 2019, cu nășia rugii preluată de către familia Vertopan Zoran. (Diana Tătărușanu)