Ansamblul Sveti Sava Deta pe scena Operei Naționale din Timișoara

Ansamblul Sveti Nikola din Deta a participat la sărbătoarea Sfântului Sava, întemeietorul bisericii şi statalităţii sârbe şi ocrotitorul şcolilor sârbeşti de pretutindeni. Evenimentul a avut loc la Opera Națională din Timișoara, acolo unde artiștii noștri au oferit publicului o coregrafie din zona Srem a Serbiei, pentru ca mai apoi, împreună cu Ansamblul Mladost Timisoara, Ansamblul Kolo Arad si Ansamblul Plavi Delija Sânpetru Mare să încheie spectacolul cu un moment unic – coregrafia Zelen Bagrem Udara din zona Banat. Ansamblul din Deta s-a bucurat de aprecierea publicului și atenția invitaților speciali: Ministrul Culturii al Republicii Serbia domnul Vladan Vukosavljevic, Secretarul Provincial pentru cultură și informații publice al Provinciei Autonome Vojvodina Dragana Milošević, Consulul general al Republicii Serbia la Timişoara și domnul Vladan Tadic.

Tot cu ocazia Sărbătorii Sfântului Sava, Ansamblul Sveti Nikola din Deta a fost prezent la Arad, la Filarmonica de Stat, unde a încântat publicul cu o coregrafie din zona centrală a Serbiei și un moment artistic superb alături de gazda evenimentului – Ansamblul Kolo din Arad.

CRĂCIUNUL PE RIT VECHI LA DETA

Etnicii sârbi din Deta au celebrat nașterea Domnului Isus Hristos după calendarul Iulian, pe rit vechi, cu o mare sărbătoare, ca în fiecare an, așa cum cere tradiția. Comunitatea sârbă s-a întâlnit în seara de Ajun denumită Badnjevece, la Biserica ortodoxă sârbă din Deta, unde preotul paroh Liubodrag Boghicevici a oficiat slujba de vecernie, urmată de aprinderea cunoscutului ”badnjak”, un butuc din lemn de stejar care simbolizează reînnoirea și renașterea. Sveti Nikola Deta a oferit un minunat recital de colinde care i-a emoționat pe credincioși. După participarea la slujba de vecernie, doamnele s-au întors la casele lor unde au așteptat colindătorii și au  pregătit conform tradiției colacul care stă pe masa de Crăciun. Și alte bucate specifice zilei de Ajun și-au găsit loc pe mesele etnicilor sârbi, printre cele mai apreciate fiind gibanica  (plăcintă cu dovleac), prebranac (fasole la cuptor), peștele și faimosul desert tradițional cu bănuț noroc în interior ”cesnița”. Colindătorii au fost așteptați cu nuci, fructe uscate și miere. În data de 7 ianuarie, în ziua de Crăciun, în prezenta numeroșilor credincioși de etnie sârbă din orașul nostru, liturghia a fost oficiată de către preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta. (Diana Tătărușanu)

MISTERUL SFINXULUI: SUNET ȘI LUMINĂ (III)

Așezat cu labele sale colosale pe nisip, SFINXUL, marele Sfinx sculptat poate din ordinul Faraonului Kefren, se uită de 47 de veacuri spre același punct iluzoriu cu ochii lui de piatră, împăienjeniți de singurătatea deșertului. Ochii săi inexorabili caută un punct inexistent deoarece, pentru el, deșertul este o abstracțiune fără timp, o singurătate egală cu ea însuși, o moarte provizorie a geografiei. Sfinxul mi se pare că este exilat din timp, unde el caută orizontul dar nu unul geografic, ci unul ideal. În imensitatea sahariană, nisipul și timpul l-au transformat în enigmă, în operă de artă. Uitându-mă la el observ că e recreat de vânt, de nisip și de amnezia sa. Obrazul său rămâne tatuat de vânt, incapabil să sufere, obligat la calm, visează poate frumos și placid ca ruda lui de la Memphis. În fața acestei minuni a lumii am avut revelația că retrăiesc unul dintre cele mai frumoase momente din viața mea.

SUNET ȘI LUMINĂ: Fiecare dintre noi trăim momente înălțătoare în cursul vieții noastre. Nu voi putea uita niciodată cea mai frumoasa NOAPTE DE ÎNVIERE din viața mea, de pe piscurile munților METEORA (Grecia). În văzduh, aproape de bunul Dumnezeu, pe platoul mânăstirii VARLAM, în arca de conservare a crezului nostru ortodox de 2000 de ani, într-o liniște absolută, la lumina lumânărilor străpunsă doar de cântecele diafane ale călugărilor, descoperind armonia și pacea în sufletul meu și rezonând miraculos cu confrații mei. Tot așa nu pot uita noaptea înstelată deasupra amfiteatrului roman ODEON ATHICUS de la poalele ACROPOLEI, vegheată de Luna atheniană, unde vocea minunată a cântăreței NANA MOUSCURII m-a înălțat pe cele mai angelice culmi melodice. Dar acum, aflându-mă la marginea deșertului Saharian, pe platoul de la Ghiza, în mijlocul nopții întunecate, o voce în difuzoarele aranjate cu rafinată știință a efectelor, a spart liniștea anunțând – Cortina nopții se va întredeschide pe scena unde se va juca „povestea” unei civilizații demult apuse. Deodată un con de lumină a incendiat capul Sfinxului. Ravagiile pe fața lui produse de vânturile sălbatice și nisipuri de-a lungul mileniilor au dispărut fiind „pudrate” de lumina artificială care l-a readus ca printr-o minune la viață dându-i o carnație sănătoasă, sangvină, imposibilă în trupul unui animal himeric înfometat de necunoscut. Totodată și piramidele au fost readuse la viață, repoleite, emanând parcă miresme care ne insuflau că orice poate fi născut dintr-o credință ,,încăpățânată și utopică”, SIGURĂ că va învinge moartea. După terminarea spectacolului divin, Sfinxul și Piramidele s-au reîntors în „somnul” deșertului iar noi, actorii acelei nopți diafane, am rămas cu sufletele încărcate de crezul în rostul nostru magic în această viață pe acest pământ . (Endre Libuș)

TRADIȚIE ȘI SĂRBĂTOARE ÎN SERBIA

De Sfântul Ștefan, în cea de-a treia zi de sărbătoare a Nașterii Mântuitorului, localitatea Barite din Serbia organizează un spectacol de folclor pentru a marca această mare sărbătoare a creștinismului. Datorită strânsei legături de colaborare între orașul nostru și Barite, Centrul Cultural Deta a fost invitat să participe și s-a prezentat în fața publicului cu Ansamblul de dansuri populare românești seniori și Orchestra de muzică populară.

Artiștii noștri, alături de formația de dansuri populare din localitatea gazdă, de Asociația Culturală „Veselia” din Glogoni și de o formație de dansuri din Lokve, împreună, au conturat un spectacol folcloric în care cântecul și jocul bănățean, graiul și portul tradițional strămoșesc s-au transformat în act cultural la cel mai înalt nivel. Suitele de dansuri populare din câmpia banatică, caracteristice zonei, în care hora, sorocul și învârtita sunt la ele acasă precum și suitele din zona Banatului montan în care brâul și ardeleana scot în lumina reflectoarelor profesionalismul și dăruirea dansatorilor, au constituit nucleul momentului artistic prezentat de orașul nostru, îmbinate într-o coregrafie semnată Cătălin Voicu. Interpreții de muzică populară, Lucia Vlaicu și Marius Preda, au interpretat melodii autentice din folclorul bănățean, cântecul lor atingând cele mai sensibile corzi sufletești ale ascultătorilor. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

 

Concert de colinde

Sărbătorile de iarnă au fost întâmpinate în orașul nostru cu un concert deosebit de colinde care a reunit artiști cunoscuți și apreciați precum Felicia Stoian, Maria Coman, Ciprian Pop, Dan Necșa, Giorgiana Necșa și Cristian Tomoni. În cadrul programului artistic, Ansamblul de dansuri și Dubașii „Flori de câmpie” din Giarmata Vii au întregit atmosfera unui spectacol de avengură, iar muzica asigurată de taraful „Pro Datina” condus de profesorul Adrian Scorobete i-a încântat pe toți cei prezenți. Concertul, intitulat sugestiv „Colindăm prin sat cu dor” a transpus publicul în satulul autentic din Banat, cu oameni gospodari, primitori și bucuroși de oaspeți mai ales în prag de sărbătoare. Tineri și bătrâni laolaltă, în ropot de tobe și clinchete de zurgălăi, mergând să vestească prin colind, cântec și dans Nașterea Domnului din casă în casă, acesta este tabloul de sărbătoare autentică, de păstrare a obiceiurilor și tradițiilor transmise din moși strămoși. Vocile minunate ale interpreților, colindele alese și melodiile din folclor interpretate de artiști au adus multă bucurie publicului iar dansatorii și orchestra au stârnit numeroase aplauze. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

ZIUA ANSAMBLULUI SVETI NIKOLA DETA

Exista o vorbă veche în popor, care spune că prima ninsoare din sezonul rece este cea care rămâne întipărită în mintea noastră pe tot parcursul anului. Cu siguranță ninsoarea din 16 decembrie 2018 va rămâne în sufletele multor locuitori din Deta deoarece, în ciuda faptului că orașul a fost acoperit de zăpadă, spectacolul folcloric aniversar organizat în cinstea Sfântului Nicolae, de către Ansamblul Sveti Nikola Deta, s-a ținut cu sala plină. Înainte de ora 18:00 când a fost stabilită începerea spectacolului, sala Centrului Cultural Deta devenea deja neîncăpătoare. Seara a fost deschisă de către Grupa Mare a Ansamblului cu coregrafia Zelen Bagrem udara (Bagrinul verde lovește) din zona Banat care a purtat semnătura coregrafului Milorad Lonic și a avut acompaniamentul muzical live oferit de orchestra de tamburași Batini Becari din Sânnicolau Mare. Au urmat cele trei grupe ale școlii de folclor a Ansamblului, copii cu vârste cuprinse între 3 și 11 ani, pentru mulți dintre ei fiind primul spectacol cu un public atât de numeros. Seara a continuat cu reprezentațiile oferite de către invitații din Belgrad, momente muzicale oferite de orchestra de tamburași dar și de membrul Ansamblului, Deian Giurgev. Sărbătoarea a fost încheiată de grupa mare a Ansamblului nostru.

Devenit tradițional pentru orașul nostru, acest eveniment cultural a cuprins prezentarea celor mai frumoase momente artistice ale Ansamblului Sveti Nikola Deta, aduse în fața celui mai drag și iubit public, cel de acasă. Cu emoție și multă dedicare, membrii Ansamblului au reușit alături de invitații lor, Ansamblul Lira Folklor din Belgrad Serbia, să încălzească inimile celor prezenți și să arate că sărbătoarea a meritat un număr atât de mare spectactori. Pe lângă devotamentul și munca depusă de toți membrii ansamblului în vederea păstrării tradiției acestui spectacol în orașul Deta și a valorificării patrimoniului folcloric al etniei sârbe în România, cuvântul cheie care descrie succesul evenimentului este dragostea. Iar acest lucru este demonstrat de faptul că un spectacol aniversar a reușit să devină o mare sărbătoare pentru privirile și auzul a peste 300 de spectatori. Evenimentul și-a găsit continuarea în data de 19 decembrie, când membrii Ansamblului, în calitate de nași, au tăiat colacul la liturghia oficiată de preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta. (Diana Tătărușanu)

La umbra piramidelor din Egipt (II) 

După vizitarea celebrului muzeu din Cairo, toropit de căldură printre palatele vechi cu lei de calcar dormind afară, printre taxiuri grăbite într-o circulație infernală, dincolo de peisajele ultimilor palmieri în deșertul arid, mi-au apărut deodată în față, pe platoul Ghiza, piramidele Keops, Kefren și Mikerinos. Mașina cu care am călătorit a devenit brusc banca mea de la școala din Deta, unde profesorul meu drag și mult stimat DANI BÉLA mi-a (și ne-a) povestit despre tainele piramidelor din Egiptul antic.

Dragii mei copii, ne-a explicat, să știți că piramidele erau deja vechi când în ELADA (Grecia) se nășteau primele cântece de HOMER din Iliada și Odiseea. Întâile mărturii despre ele ni le-a furnizat HERODOT, dar călătorul din HELIACARNAS le-a văzut abia la 23 de secole după ce a fost ridicate, așa cum unul dintre voi ar vedea COLOSSEUMUL sau COLUMNA LUI TRAIAN din Roma într-o câmpie goală și ar trebui să înțeleagă din ele istoria Romei antice sau GENEZA ȘI LUPTA POPORULUI ROMÂN. Dragii mei, sunt sigur că fantezia voastră țese în jurul următoarelor enigme: cum și prin ce mijloace au fost construite, dar înainte de toate de ce? Piramida Keops este cea de-a șaptea minune a lumii, construită de 100.000 de oameni din 2.300.000 de blocuri de calcar cu greutate mai mare de două tone jumătate. S-a lucrat la ea mai mult de 20 de ani și a rămas vreme de patru mii de ani cea mai înaltă construcție din lume, până când săgeata catedralei din Koln i-a depășit performanța cu 13 metri. Ca turist neconvențional care în timpul excursiilor mele am urcat în cupola Bazilicii San Pietro din Vatican visată de Michelangelo, a celei din Florența lui Brunellesch,i mai apoi în turnurile amețitoare ale lui Gaudi – Sagrada familia din Barcelona, eu care nu puteam să nu admir Pisa din turnul ei înclinat, sau cel mai frumos salon cu aer liber cum numea Napoleon Piața San Marco din orașul lagunelor Veneția, am hotărât să ajung în vârful celei de a șaptea minune a lumii. Intrând în marea  piramidă mai întâi cu capul aplecat pe coridorul îngust apoi ghemuit să nu mă lovesc de tavan, am reușit să ajung în vârful ei. Aerul era cald, stătut și dificil de respirat. Îmi simțeam plămânii zdrobiți de stâncile atât de desăvârșit îmbinate încât între ele nu se putea duce nici o foaie de țigară. Am ajuns în vârful ei, într-o cameră goală doar cu un sarcofag  gol, poate al faraonului Keops. Aici am înțeles EU, OMUL DE RÂND care a atins vârful piramidelor, că nu e un punct final ci locul unde piatra – sufletului omului se transformă în IDEE TRANSCEDENTALĂ CĂTRE BUNUL DUMNEZEU. (Libuș Endre)

Aniversarea Ansamblului Sveti Nikola Deta, succes deplin

Duminică, 16 decembrie 2018, Ansamblul Sveti Nikola din Deta a umplut sala Centrului Cultural din orașul nostru! Peste 300 de spectatori au urmărit cu interes Spectacolul aniversar al Ansamblului, artiștii oferind momente cu adevărat unice. În orașul Deta există o mișcare culturală vie, mereu în dezvoltare, avem tineri artiști, copii deosebiți deja obișnuiți cu scena, și avem artiști consacrați apreciați peste hotare. Membrii Ansamblului Sveti Nikola Deta sunt unii dintre cei mai activi promotori ai identității etniei sârbe la nivel național, dar în primul rând sunt reprezentanți de seamă ai orașului nostru.

“Din tot sufletul mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături, atât invitaților, spectatorilor, cât și oaspeților noștri, Ansamblului Lira Folklor din Belgrad, Serbia și Ansamblului de tamburași Batini Becari din Sânnicolau Mare!” a spus Diana Tătărușanu, coordonatoarea evenimentului.

Spectacol dedicat Nașterii Domnului

Sâmbătă, 8 decembrie, pentru cel de-al șaptelea an la rând, Asociația Reviczky Gyula și Ansamblul de dansuri populare maghiare Margaretta din Deta au oferit publicului un minunat spectacol dedicat Nașterii Domnului. Invitați speciali ai evenimentului au fost Corul de amatori BOROSTYÁN din comuna Bordány – Ungaria și delegația din comuna Čoka – Serbia, programul cultural artistic fiind o dovadă a bunei colaborări existente între orașul nostru și cele două localități înfrățite. Felicitări și mulțumiri artiștilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentului!

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support