Ansamblul Margaretta, parte a “curcubeului” de etnii din Caraș – Severin

Centrul Cultural al orașului nostru a participat la Festivalul Comunităților Etnice din Banat la Bocșa, o adevărată sărbătoare a cântecului, jocului și portului popular bănățean. Deta s-a prezentat pe data de 14 septembrie cu Formația de dansuri populare maghiare Margaretta care a impresionat cu numărul mare de dansatori, frumusețea portului popular dar mai ales cu profesionalismul coregrafiilor puse în scenă. Acești tineri minunați au reprezentat orașul nostru cu cinste și mândrie, fiind o adevărată carte de vizită a orașului Deta, o dovadă a faptului că în orașul nostrum, tradiții populare sunt respectate dar mai ales iubite. (Clara Stanciu)

Alături de Tânăra cu hermină

Pentru istoria mondială a portretului, alături de Gioconda (Mona Lisa), Tânăra cu hermină a lui Leonardo da Vinci reprezintă o importantă etapa în evoluția posibilităților de a vedea pe pânză conținutul sufletului omenesc pe care am avut ocazia să-l admir în celebrul muzeu Czartoryskich din Cracovia, în leagănul istoriei și culturii poloneze. Tânăra cu hermină este portretul Ceciliei Gallerani, în vârstă de 17 ani, muza ducelui de Milano. La numele său face aluzie de fapt hermina (în greacă ‘’galle’’) pe care tânăra o ține în brațe, că acest animal grațios sugerează în mod tradițional candoarea și moderația. Printre altele, într-un sonnet de-al său, poetul de curte Bernardo Bellinciosi îl evoca pe însuși Ludovic Maurul ca „maurul italian alb ca o hermină”. Dacă privim atent această capodoperă, observăm trăsăturile fine ale feței acestei fresci care redă mobilitatea permanentă, curgerea neîntreruptă a stărilor sufletești de o diversitate foarte  mare, pe măsura personalității modelului. Cheia misterului cu care Leonardo a reușit să ne fascineze este că, pentru noi, Clipa este în afara timpului. Timpul, pentru noi, ia naștere prin mișcarea momentului, iar momentele sunt puncte finale ale timpului astfel că, zâmbetul tinerei, chipul ei, pare să se situeze la granița dintre bucurie și reflecție. Ochii săi par blânzi și iscoditori în același timp, iar expresia afișată plutește între interogație și cunoaștere. (Endre Libus).  Continuarea în numărul următor al Monitorului Primăriei Deta.

RUGA SÂRBEASCĂ

La fel ca în fiecare an, comunitatea sârbă din Deta, în a doua duminică a lunii septembrie, a sărbătorit Soborul Tuturor Sfinților Sârbi, Hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe. Cu sprijinul Primăriei Deta și a Uniunii Sârbilor din România evenimentul a fost organizat în mod tradițional, păstrând obiceiurile lăsate de generațiile dinaintea noastră. Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie oficiată de Ljubodrag Boghcievici, preotul paroh al Bisericii Ortdoxe Sârbe din Deta și protopopul Bransialv Stankov din Timișoara. După-amiaza, la slujba Sfintei Vecernii, a fost respectat obiceiul străvechi al sârbilor de peste graniță, păstrat și de către etnia sârbă din România și localitatea Deta, și anume tăierea colacului. Nașii rugii din 2018, familia Ene, au pregătit tradiționalul și vestitul colac al rugii, coliva și fel de fel de specialități dulci și sărate, specifice bucătăriei tradițioanle sârbești. Iar cum orice sărbătoare tradițional sârbească este presărată cu muzică și joc de calitate, nici Ruga sârbilor la Deta nu a fost o excepție. După ceremonia tăierii colacului, toți membrii Ansamblului Sveti Nikola din Deta, de la mic la mare, împreună cu invitații lor din Ansamablul Kolo Arad au încins în fața bisericii cunoscutul ”malo kolo”,  iar mai apoi, alături de toți enoriașii prezenți la biserică au plecat în parada portului popular către pacul orașului, unde cele două ansambluri și acordeonistul Deian Giurgiev au oferit un spectacol folcloric autentic sârbesc. Evenimentul s-a bucurat de prezența a înaltele fețe bisericești care au oficat slujba de tăiere a colacului, primarul orașului Deta, Petru Roman, precum și președintele Uniunii Sârbilor din România, Ognean Cîrstici. Seara a adus Balul Rugii cu interpreții Ana Beta, Rale Filipović și orchestra de excepție condusă de maestrul în acordeon, Aca Cirković din orașul Vârșeț, Serbia. Pe lângă atmosfera plăcută și voia bună create de artiștii care au urcat pe scena parcului din orașul nostru, Ruga Sârbească a fost un prilej de mare bucurie pentru comunitatea sârbă din Deta, tradiția fiind continuată către 2019, cu nășia rugii preluată de către familia Vertopan Zoran. (Diana Tătărușanu)

KIRCHWEIH  DETA 2018

Suntem bucuroși și mândri că din anul 2015 am reușit să reînviem una dintre cele mai frumoase tradiții ale etniei germane de la noi, bucuria ne este sporită de faptul că, de la an la an, numărul participanților crește.
 Sărbătoarea din acest an a început cu o paradă a portului popular german și a fost urmată de slujba de binecuvântare a buchetului de rozmarin și licitarea acestuia. Spectacolul artistic din cursul după-amiezii a încântat publicul, iar aplauzele au curs minute în șir pentru ansamblurile de dansuri tradiționale germane din Banatul de munte (Anina, Reșița), din Banatul de câmpie și deal (Arad, Nitchidorf, Satu-Mare) și pentru prima oară la Deta, a urcat pe scenă un ansamblu de dansuri tradiționale săsești din Sibiu. „Traditia nu înseamnă venerarea cenușii ci transmiterea focului” spunea compozitorul  Gustav Mahler. Acest lucru dorim să îl facem și noi, să  transmitem publicului acea bucurie interioară și elanul de a merge mai departe, de a demonstra că de noi depinde dacă vrem să dureze, dacă vrem să ardă. Mulțumim tuturor pentru interesul arătat și pentru faptul că ați venit într-un număr atât de mare. Vă așteptăm cu drag la evenimentele noastre viitoare! (Gerhart Șămanțu – președintele F.D. al Germanilor din Banat- filiala Deta)

RUGA DE LA DENTA

De Sfântă Mărie, în 15 august, vecinii noștri, locuitorii comunei Denta sărbătoresc Hramul Bisericii Ortodoxe Române, ocazie cu care organizează Ruga satului. Centrul Cultural al orașului Deta a fost din nou invitat să participe la această sărbătoare, cu Ansamblul de dansuri populare românești seniori și pensionari. După slujba religioasă, membrii Ansamblului au însoțit alaiul în Parcul comunei unde au avut loc jocul și balul de Rugă. După hora tradițională, primarul comunei a salutat prezența tuturor invitaților și în mod deosebit a dansatorilor de la Deta, mulțumindu-le pentru prezența lor minunată. 

 Programul artistic a început cu un dans al copiilor din localitate și o suită de orchestră, protagoniști fiind copii și tineri din Denta, după care Centrul Cultural din Deta a dat startul petrecerii cu un dans specific zonei de câmpie, prezentat de Formația artistică a pensionarilor. Momentul coregrafic a continuat cu  suite de dansuri populare prezentate de seniori, suite care au pus în evidență pasul moale legănat al jocului popular din câmpia banatică, cu o coregrafie realizată de instructorul coregraf Voicu Cătălin. Publicul și organizatorii au fost urmărit cu mare atenție întrega prestație a dansatorilor noștri și i-au răsplătit cu multe aplauze dar și cu diplome înmânate de către primarul și viceprimarul comunei. Felicit cele două ansambluri pentru aportul adus în promovarea orașului Deta, știu că pe orice scenă ar evolua, atât în țara cât și din străinătate, artiștii din Deta vor avea mereu o prestație la cele mai înalte standarde. Cu riscul să mă repet, e bine de știut că, nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile fără sprijinul și susținerea Primăriei orașului Deta și al Consiliului Local al orașului Deta.  (Ovidiu Ivancea – director Centrul Cultural Deta)

Ruga catolică

De Sfânta Ana, locuitorii orașului nostru se pot bucura de Ruga catolică, etniile bulgară și maghiară marcând o importantă sărbătoare și un adevărat punct de reper cultural. Evenimentul a debutat cu parada portului popular, apoi a continuat cu participarea la slujba religioasă și desfășurarea programului artistic în fața bisericii. Au încântat publicul cu evoluția lor, Ansamblul de dansuri populare bulgărești din Deta și Vinga alături de Ansamblul de dansuri populare maghiare din Deta și Tormac. Ca în fiecare an, nu a lipsit tradiționalul Bal care a avut loc în parcul Anton Kratzer din Deta. Formația Szinkron din Timișoara a întreținut publicul prezent cu melodii populare pentru toate gusturile, atmosfera fiind una de sărbătoare. Mulțumim Primăriei  şi Consiliul Local al oraşului Deta pentru sprijinul acordat în organizarea acțiunilor necesare pentru buna desfășurare a sărbătorii. (Clara Stanciu)

REGINA RAIULUI, OCROTITOAREA CREDINȚEI NOASTRE

Într-o zi de mare sărbătoare pentru toți creștinii, pe15 August, de Înălțarea la cer a Fecioarei Maria, mintea mi-a rămas doar la binecuvântată biserică franciscană Sânta Maria Gloriosa dei Fari, panteonul orașului lagunelor – Veneția. Acest lucru s-a întâmplat deoarece în minunatul edificiu unde își dorm somnul de veci marii dogi și familiile lor, alături de artiști precum Tiziano, Antonio Canova și Claudio Monteverdi (însuși fondatorul operei italiene), icoana de altar “L’Assunta”, pictată de inegalabilul Tiziano fascinează prin modul în care reliefează tulburătoarea înălțare la cer a Fecioarei. Ea se ridică la cer, nu inertă sau purtată pe brațele îngerilor, ci parcă împinsă de plenitudinea vieții ei interioare, cu sentimentul că universul îi aparține în mod firesc și că nimic nu o poate opri din zborul ei. Fecioara este însoțită de un cor de îngeri pe un pat de nori, heruvimii împing în sus puful de nori sau bat o tobiță, alții cântă imnuri de slavă, iar unii privesc alături de noi spre imaculata Fecioară. Maria își îndreaptă brațele și privirea în sus spre Dumnezeu Tatăl care o așteaptă în lumea feerică a raiului alături de cei doi îngerași care poartă o coroană și un nimb pe care Atotputernicul o va pune pe capul Madonei. Mai jos în pictură, la nivelul altarului, apostolii, pescarii falnicei Venetii, alături de credincioși, ridică mâinile și privirea spre cer manifestând uimire în fața minunii Înălțării. Astfel ne dăm seama că după o viață onestă și cu credință în Dumnezeu, va veni vremea întâlnirii noastre cu Dumnezeu Tatăl, unde alături de El cu siguranță ne va întâmpina Regina Raiului ocrotitoarea credinței noastre. (Endre Libus)

Marea Unire a fost și va rămâne pagina sublimă a istoriei românești, înfăptuită la Marea Adunare de la Alba – Iulia din 1 Decembrie 1918 într-o atmosferă de sărbătoare, în prezenta a peste 100.000 de oameni sosiți cu trenul, cu căruțele sau pe jos. În masa de oameni veniți să ia parte la un asemenea eveniment măreț se vedeau steagurile tricolore fluturate cu încredere și tablele indicatoare ale comunelor, ținuturilor și „sufletelor” prezente la înfăptuirea Marii Uniri. Printre ei se aflau și strămoșii noștri bănățeni din zona Detei (Ghedului): Damaschin Marian din Deta, Vasile Stoica din Denta, alături de Zamfir Popi și Lucacs Libuș din Rovinița Mare (Omor), Ioan Iacob din Voiteg și Ioan Cosmin din Livezile care purtau icoana Sfântului Andrei, ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul si apoi al Domnului Isus, fondatorul bisericii creștine la nord de Dunăre. Cine, dacă nu el, a avut dorința spunând ,,trece-mă de Dunăre ca să afle Dacia ca s-a născut Mesia”.
Ajunși la Alba-Iulia, bănățenii noștri s-au închinat icoanei Sfântului Andrei pentru ca Duhul Sfânt să binecuvânteze Unirea cu pecetea supremă a lui Dumnezeu și au spus: „Ție, zi măreață a istoriei, în care s-a înfăptuit această minune, ne închinam, înscriindu-te nu doar cu litere de aur pe paginile istoriei, ci și cu litere nepieritoare pe lespezile sufletelor noastre”. Înaintașii noștri au reprezentat Banatul, după aproape patru ani de la înfăptuirea Marii Uniri, la încoronarea primului rege al Marii Românii, astfel că, la 15 octombrie 1922 au fost prezenți din nou la Alba-Iulia unde Ferdinand I, Integratorul țării sale, regele tuturor românilor, a fost încoronat alături de regina Maria. În timpul slujbei oficiate de patriarhul Miron Cristea au fost sfințite coroanele (vechea Coroană de Oțel a regelui Carol I, pentru Ferdinand I, și coroana din aur pentru regina Maria ). În fața mulțimii adunate, s-au așezat pe umerii regelui si reginei purpura și hermina, iar pe creștet coroanele. Încoronarea a fost urmată de 101 salve de tun și de ovațiile asistenței. În discursul său, regele investit a spus: ,,punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei romane, coroana de oțel de la Plevna pe care noi și glorioasele lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile și de pretutindeni, prin credința lor, prin munca și prin jertfa lor, au asigurat unitatea naționala și salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas și simțire și toate acestea DOAR cu ajutorul bunului Dumnezeu”.
Acum la doar un pas de centenarul Marii Uniri, cu ocazia Zilelor Detei, în prezenta primarului Petru Roman, a consilierilor urbei și a localnicilor se va inaugura bustul regelui Ferdinand I. Cu acest prilej va fi prezent în cadrul comunității noastre până în eternitate respectul față de strămoșii noștri, dragostea de țară și credința că împreună cu Dumnezeu toate sunt posibile. În sufletele noastre să dăinuie veșnic cuvintele: NIHIL SINE DEO! NIMIC FARA DUMNEZEU! (Endre Libuș)

Duminică, 24 iulie 2018, Ansamblul de dansuri populare românești al Centrului Cultural al orașului Deta a participat la cea de-a cincea ediție a Festivalului pentru grupuri de dansatori „Hora” desfășurată la Casa de cultură din comuna Dudeștii Noi. Alături de alte nouă formații participante, spre bucuria publicului, artiștii noștri au contribuit la conturarea unei seri de folclor autentic. S-a dansat hora,  sorocul, întoarsa și ardeleana, suitele Ansamblului din Deta stârnind admirația întregului public prezent la eveniment. (Ovidiu Ivancea,  director al Centrului Cultural Deta)

La sfârșitul lunii iunie, o parte a Ansamblului de dansuri populare românești seniori și tineret al Centrului Cultural al orașului Deta a participat la Festivalul folcloric internațional din Ohrid, Macedonia. Parte a alaiului de dansatori, alături de țări precum Turcia, Bulgaria, Muntenegru, Albania și Polonia, ansamblul din orașul nostru a avut  onoarea de a se afla în fruntea paradei portului popular pe malul lacului Ohrid. În cadrul evenimentului, artiștii din Deta au prezentat o suită de dansuri populare din câmpia banatică, două suite de dansuri din zona Banatului montan și un dans de fete. A fost un adevărat  regal artistic care a purtat amprenta coregrafiei instructorului coregraf Voicu Cătălin și a  dovedit dedicarea totală a ansamblului nostru.
Felicit toți membri Ansamblului pentru modul impecabil în care s-au prezentat pe scena și pentru modul în care au reprezentat orașul Deta. Nu ar fi fost posibilă deplasarea și participarea la festival fără sprijinul Consiliului Local și conducerii Primăriei orașului Deta cărora doresc să le mulțumesc încă o dată pentru susținerea activității culturale din orașul nostru. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support