INVESTIŢII ÎN IMAGINI
Sunt în curs de amenajare străzile Bistriţei şi Carpaţi
A fost refăcut covorul asfaltic pe strada Aleea Revoluţiei
Primăria Deta
A fost refăcut covorul asfaltic pe strada Aleea Revoluţiei
100 de ani de la prima proiecţie cinematografică în Deta
Copaci umbroşi, haine de epocă şi emoţia unui lucru nemaivăzut, aşa ar putea fi descris momentul primei proiecţii cinematografice din Deta, în anul 1910. Hala de proiecţii, cum era numită la momentul respectiv, a fost construită în parcul lui Anton Kratzer, la 11 ani după moartea sa. Parcul, care încă de atunci era un refugiu pentru oamenii dornici de relaxare şi aer curat, are o istorie veche şi încărcată de semnificaţii.
Pădure transformată în parc de promenadă
Anton Kratzer, om influent şi înstărit, preocupat de sănătatea fiului, hotărăşte să achiziţioneze o pădure şi s-o transforme în loc de recreere pentru copilul său. Proprietar al unui hotel, Anton Kratzer avea simţul lucrurilor bine rânduite, astfel că reglează albia râurilor, taie copaci, ridică zăgazuri, face drumuri şi amenajează în pădure, chiar şi o zonă de promenadă. Eforturile sale sunt însă zădărnicite de moartea fiului său, eveniment care îl marchează atât de puternic, încât se gândeşte să tăie pădurea. A fost nevoie de intervenţia unor persoane sus puse, pentru ca Anton Kratzer să revină asupra deciziei luate.
Parc privat, dat în folosul comunităţii
O delegaţie condusă de Petru Fischer reuşeşte să îl convingă pe Anton Kratzer să cedeze pădurea spre folosul comunităţii, pentru suma de 3000 de florini plătibili în 30 de ani. Parcul, aşa cum îl ştim noi azi, începe să prindă contur atunci când „Societatea pentru regularizarea Bigheiului” cedează o parte din malul stâng al pârâului Birdeanca pentru deschiderea intrării în parc. Ulterior, Mihai Szivy, cedează şi el o parte din grădină sa, pentru a mări teritoriul parcului.
Parcul, locul primei proiecţii cinematografice
Chiar dacă vorbim despre o administrare de acum 100 de ani, îmbunătăţirile aduse parcului sunt impresionante chiar şi pentru zilele noastre. În 1896 se zideşte o hală în valoare de 400 de florini pentru asigurarea unui loc de refugiu în caz de ploaie, iar în 1899 se acordă un teren clubului de popice. În 1904, la 5 ani după moartea fostului proprietar, se inaugurează monumentul acestuia, iar în 1908 se împrejmuieşte cu un grilaj de fier. Tot în 1908, se se zideşte o scenă cu un spaţiu pentru îmbrăcat şi o odaie pentru birtaş, alături de o terasă îngrădită. Pe aleile din parc se toarnă nisip şi se amplasează bănci, pregătind astfel momentul important, a ceea ce avea sa devină, prima proiecţie cinematografică din oraşul nostru. ANDREI MILIN.
Pădure transformată în parc de promenadă
Anton Kratzer, om influent şi înstărit, preocupat de sănătatea fiului, hotărăşte să achiziţioneze o pădure şi s-o transforme în loc de recreere pentru copilul său. Proprietar al unui hotel, Anton Kratzer avea simţul lucrurilor bine rânduite, astfel că reglează albia râurilor, taie copaci, ridică zăgazuri, face drumuri şi amenajează în pădure, chiar şi o zonă de promenadă. Eforturile sale sunt însă zădărnicite de moartea fiului său, eveniment care îl marchează atât de puternic, încât se gândeşte să tăie pădurea. A fost nevoie de intervenţia unor persoane sus puse, pentru ca Anton Kratzer să revină asupra deciziei luate.
Parc privat, dat în folosul comunităţii
O delegaţie condusă de Petru Fischer reuşeşte să îl convingă pe Anton Kratzer să cedeze pădurea spre folosul comunităţii, pentru suma de 3000 de florini plătibili în 30 de ani. Parcul, aşa cum îl ştim noi azi, începe să prindă contur atunci când „Societatea pentru regularizarea Bigheiului” cedează o parte din malul stâng al pârâului Birdeanca pentru deschiderea intrării în parc. Ulterior, Mihai Szivy, cedează şi el o parte din grădină sa, pentru a mări teritoriul parcului.
Parcul, locul primei proiecţii cinematografice
Chiar dacă vorbim despre o administrare de acum 100 de ani, îmbunătăţirile aduse parcului sunt impresionante chiar şi pentru zilele noastre. În 1896 se zideşte o hală în valoare de 400 de florini pentru asigurarea unui loc de refugiu în caz de ploaie, iar în 1899 se acordă un teren clubului de popice. În 1904, la 5 ani după moartea fostului proprietar, se inaugurează monumentul acestuia, iar în 1908 se împrejmuieşte cu un grilaj de fier. Tot în 1908, se se zideşte o scenă cu un spaţiu pentru îmbrăcat şi o odaie pentru birtaş, alături de o terasă îngrădită. Pe aleile din parc se toarnă nisip şi se amplasează bănci, pregătind astfel momentul important, a ceea ce avea sa devină, prima proiecţie cinematografică din oraşul nostru. ANDREI MILIN.
Promovare la faza judeţeană
Formaţia de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta s-a calificat pentru faza judeţeană a festivalului “Lada cu zestre”Originalitatea costumelor populare, coregrafie de excepţie, autenticitate şi profesionalism, astfel poate fi descrisă prestaţia Formaţiei de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta, în cadrul festivalului-concurs, “Lada cu zestre”. Dansul popular din zona de pustă a Banatului, s-a făcut remarcat în rândul publicului, confirmând încă o dată valoarea formaţiei de dansuri din oraşul nostru. Priceperea dansatorilor s-a ridicat la nivelul coregrafiei realizate de Cătălin Voicu, momentul artistic reuşind să atragă îndelungi aplauze şi aprecieri din partea spectatorilor. “Lada cu zestre” se află deja la cea de-a patra ediţie, iar organizatorii, Consiliul Judeţean Timiş şi Centrul de Cultură şi Artă Timiş, promit că vor continua această manifestare cultural-artistică de mare amploare, deoarece doresc să stimuleze şi să revitalizeze formaţiile de dansuri, creatorii populari şi tarafurile din judeţul nostru. Ovidiu Ivancea.
Primăria oraşului Deta urează casă de piatră proaspeţilor căsătoriţi:
Cozac Gheorghe – Gabriel şi Muşuroi Loredana, căsătoriţi la data de 11 iunie 2010.
Neda Sorin şi Drăgan Ana, căsătoriţi la data de 12 iunie 2010.
Jac Octavian-Larin şi Percu Gabriela, căsătoriţi la data de 25 iunie 2010.
Negrucz Daniel şi Roman Florentina-Raluca, căsătoriţi la data de 25 iunie 2010.
NECROLOG
Melancolie, tristeţe şi duioase amintiri, ne-au copleşit în data de 7 Iulie, la împlinirea a şase săptămâni de când a plecat dintre noi iubitul nostru tată, soţ, socru şi bunic, VASILE DUMITRU-BIROVESCU. Te vom purta mereu în suflet! Mulţumim tuturor celor care au fost şi sunt alături de noi în clipele de nemărginită durere!
Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Barna Francisc, 45 de ani, decedat la data de 18.05.2010.
Iuhasz Iosif 79 de ani, decedat la data de 28.05.2010.
Kiraly Tiberiu, 57 de ani, decedat la data de 1.06.2010.
Husztik Veronica, 83 de ani, decedată la data de 2.06.2010.
Neda Branca, 58 de ani, decedată la data de 8.06.2010.
Pohonţu Năstase, 60 de ani, decedat la data de 9.06.2010.
Telbis Ştefan, 81 de ani, decedat la data de 15.06.2010.
Oszlanszki Etel, 94 de ani, decedată la data de 25.06.2010.
Şofran margareta, 94 de ani, decedat la data de 1.07.2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!
PROGRAMUL ZILELOR ORAŞULUI DETA
Vineri 30 iulie 2010
ORA 11:00 Simpozion “650 de ani de atestare documentară a oraşului Deta”
16:00 DESCHIDEREA SERBĂRILOR ZILELOR ORAŞULUI DETA
Fanfara din Coşteiu (Serbia)
16:15 Ansamblul “BUJORUL” Timişoara
16:30 Ansamblul de dansuri Deta
16:40 Codruţa Moldovan
17:10 Ansamblul de dansuri sârbeşti “Sfântul George” Recaş
17:20 Roxana Mircea
17:50 Ansamblul de dansuri bulgăreşti Deta
18:00 Ramona Mercescu
18:30 Ansamblul de dansuri “Recăşana” din Recaş
18:50 Ion Luca Jurjescu
19:20 Ansamblul de dansuri Deta -dansuri ţigăneşti
19:30 Maria Tirean
20:00 Ansamblul de dansuri populare germane “Cavaleria Tradiţiilor” Becicherecul Mic
20:20 Titian Puichiţă
20:50 Ansamblul de dansuri maghiare Deta
21:10 Luminiţa Jucu Pascu
21:40 Ansamblul “BUJORUL” Timişoara
22:00 Tinu Vereşezan şi formaţia sa
Sâmbătă 31 iulie 2010
ORA 15:00 Ansamblul folcloric din Izbiştea (Serbia)
16:00 FLAT – muzică retro
18:00 Program prezentat de Casa de cultură a comunei Bordany (Ungaria)
19:00 Ansamblul de dansuri din Szeged (Ungaria)
20:00 Aliona
21:00 Conect – R
22:00 Bal de Ruga ungurească (BUCSU)
Formaţia SZABO BELA – Dumbrava, Timiş
Duminică 1 august 2010
ORA 14:00 Program prezentat de Gradinita PN Deta
14:30 Program prezentat de Clubul piticilor
14:50 Dans modern
15:10 Ansamblul folcloric Mihai Eminescu – Coşteiu (Serbia)
15:50 Ansamblurile folclorice din Ulma şi Şuşara (Serbia)
16:30 Formaţia de muzică populară a Casei de cultură Deta
17:30 Top Secret
18:15 Momente vesele cu Altfel – ART
18:30 Axandra si DJ Alexya
19:30 Momente vesele cu Altfel – ART
19:45 Electro Dance
20:15 Momente vesele cu Altfel Altfel – ART
20:30 COMPACT
22:00 Foc de artificii
Sărbătoarea căsătoriilor la Deta
Emoţii şi multă bucurie, aşa poate fi descrisă atmosfera festivă de la Biserica Catolică, la sărbătorirea Sfintei Treimi şi a persoanelor căsătorite de cel puţin 10 ani. La fel ca în fiecare an, slujba din 30 mai, a fost oficiată într-un cadru festiv, având invitaţi importanţi din ţară şi străinătate. Persoanele care s-au căsătorit în Biserica Catolică Deta, cu mulţi ani în urmă, s-au întors din Ungaria, Germania sau din oraşe îndepărtate din România, pentru a sărbători împreună momentul în care au început viaţa în cuplu. Jurămintele reînnoite în faţa altarului şi în faţa credincioşilor prezenţi, au dovedit că armonia în familie şi căsătoriile fericite există cu adevărat, fiind un model demn de urmat de către locuitorii oraşului nostru. Cântecele şi poeziile copiilor i-au încântat pe toţi, de la sărbătoriţi la simpli participanţi, însă cel mai frumos cadou a venit din partea Asociaţiei pentru cultură şi tradiţie “Asocult” care a ţinut un concert deosebit, aducând în atenţia publicului fragmente din opera marilor compozitori precum Schubert, Puccini, Gounod sau Porumbescu. Mulţumirile noastre se îndreaptă către familia prof .Cazan, care a înfiinţat această minunată asociaţie şi care ne-a adus la Deta asemenea tineri talentaţi. Felicităm încă o dată cuplurile care au împlinit zece, douăzeci, douăzeci şi cinci sau treizeci de ani de căsnicie, le dorim multă sănătate, realizări şi fericire. Laszlo Edit
Joacă şi distracţie de Ziua copilului
Şi în acest an, 1 iunie a venit la Deta cu spectacole, concursuri şi multă veselie pentru copiii de toate vârstele. În prima parte a zilei, preşcolarii s-au bucurat de jocuri care de care mai distractive, în sala de spectacole a Casei de cultură orăşăneşti Deta. Copiii au participat cu entuziasm, iar cei mai buni dintre ei au fost premiaţi cu diplome. „Ziua Copilului este o bună ocazie să oferim ceva copiilor, să inspirăm şi să sensibilizăm comunitatea cu privire la nevoile micuţilor” ne-a spus Mariana Ţăran, directoarea Grădiniţei din Deta şi co-organizatoare a activităţilor destinate micuţilor. În paralel cu jocurile pentru preşcolari, membrii Clubului Piticilor s-au întrecut să facă cele mai frumoase desene pe carton. Sub atenta îndrumare a învăţătoarei Edith Laszlo, copii au dat dovadă de talent şi perseverenţă, cele mai bune desene fiind premiate şi expuse în sala de lucru a clubului. De la joacă, desen şi distracţie, spre după-amiza, copiii au trecut la prezentarea unui spectacol comun, susţinut de Grădiniţa din Deta şi Clubul Piticilor, pe scena Casei de cultură din oraşul nostru. Preşcolarii au încântat părinţii şi bunicii cu paşi de dans din folclorul nostru bănăţean, iar elevii din ciclul primar au stârnit zâmbete cu scenetele comice pregătite la Clubul Piticilor. Toţi cei prezenţi au urmărit atent spectacolul micuţilor, retrăind măcar pentru o clipă anii frumoşi ai copilăriei. Iar pentru că fiecare efort trebuie răsplătit, Primăria Deta a oferit copiilor care au susţinut spectacolul, câte o pungă consistentă cu dulciuri. Ovidiu Ivancea1 iunie nu a fost un motiv de sărbătoare rezervat exclusiv copiilor. Formaţia de dansuri populare a Casei de cultură orăşenesti Deta, a participat în cadrul unui spectacol organizat de către Grupul Şcolar Sfântu’ Nicolae Deta, oferind o prestaţie deosebită, în adevăratul sens al cuvântului. Deşi adolescenţi, membrii formaţiei de dansuri, au suflet de copil, motiv pentru care au sărbătorit şi s-au bucurat de eveniment la fel ca şi colegii lor mai mici ca vârstă. La spectacol au mai participat formaţia de dansuri populare din Denta şi o grupă de elevi din ciclul gimnazial din Pancevo, Serbia, care a prezentat cântece de toate genurile atât în limbă romană cât şi în cea sârbă.
Despre subvenţia la motorină
Important!
Recent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a decis că producătorii agricoli trebuie să depună, până la data de 28 iunie 2010, o solicitare prealabilă de finanţare pentru motorina utilizată în agricultură. Agricultorii trebuie să prezinte la Centrele Judeţene/locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), o solicitare prealabilă a întregii cantităţi de motorină care urmează a fi consumată în cursul acestui an.
În cazul în care nu fac această solicitare, conform prevederilor legale, producătorii agricoli nu vor mai putea primi ajutorul de stat pentru motorina achiziţionată pentru anul în curs. Menţionăm că, pentru anul următor, producătorii agricoli au obligaţia să depună cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare în cursul lunii decembrie.
Recent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a decis că producătorii agricoli trebuie să depună, până la data de 28 iunie 2010, o solicitare prealabilă de finanţare pentru motorina utilizată în agricultură. Agricultorii trebuie să prezinte la Centrele Judeţene/locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), o solicitare prealabilă a întregii cantităţi de motorină care urmează a fi consumată în cursul acestui an.
În cazul în care nu fac această solicitare, conform prevederilor legale, producătorii agricoli nu vor mai putea primi ajutorul de stat pentru motorina achiziţionată pentru anul în curs. Menţionăm că, pentru anul următor, producătorii agricoli au obligaţia să depună cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare în cursul lunii decembrie.
