Creştinii romano-catolici ţin Postul Paştelui tot 40 de zile înainte de Învierea Domnului, la fel ca şi cei ortodocşi, doar că perioadele diferă. În acest an, Postul Paştelui la romano catolici începe în 20 februarie, Paștele urmând a fi sărbătorit în data de 31 martie. Ortodocșii vor intra în Postul Paștelui pe data de 19 martie, Paștele fiind pe data de 5 mai.

Postul Paştelui este asemănat adesea cu o călătorie duhovnicească către Săptămâna Patimilor şi Înviere. Este numit “mare” pentru că este cel mai lung şi cel mai important dintre toate posturile. Postul Mare este caracterizat prin renunţarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice şi particulare, îmbunătăţire personală şi multă generozitate cu cei aflaţi în nevoi. Este o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinţei, a curăţirii inimii şi minţii, de reîntoarcere către poruncile Domnului şi către aproapele nostru. Alimentele care nu sunt permise, tradiţional, sunt carnea şi produsele din lapte, peştele şi vinul. 

Calendarul ortodox pentru anul 2013 a apărut, iar perioadele de peste an în care se ține post și nu se fac nunți nu sunt deloc puține.
Posturile de peste anul 2013

  • Postul Sfintelor Paști 2013 : 18 martie – 04 mai 2013 (Sfintele Paști pe 05 Mai 2013)
  • Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2013 (variază de la un an la altul în funcție de ziua Cincizecimii) : 24 iunie – 28 iunie 2013
  • Postul Adormirii Maicii Domnului: 1 – 14 august
  • Postul Nașterii Domnului: 15 noiembrie – 24 decembrie
  • Toate zilele de miercuri și vineri de peste an, în afară celor notate cu Hărți
  • 3 zile excepționale: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august) și înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie).

Nu se fac nunți

  • În toate zilele de post de peste an
  •  În zilele praznicelor împărătești și în ajunul lor
  •  În săptămâna lăsatului de carne (11 – 17 martie 2013)
  •  În Postul Sfintelor Paști (18 martie – 04 mai 2013)
  •  În Săptămâna Luminată (05 mai – 11 mai 2013)
  •  În Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (24 mai – 28 iunie 2013)
  •  În Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august)
  •  În Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)
  •  De la Nașterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie – 6 ianuarie).

Nu se fac parastase

  • În ziua Praznicelor împărătești  = (†)
  • Săptămâna brânzei: 11 – 17 martie 2013
  • Zilele de luni până vineri din Postul Mare
  • Săptămâna mare și săptămâna luminată
  • De la Nașterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie – 6 ianuarie).

Tradiționala Seară de Ajun a fost sărbătorită și în 2012 cu brad împodobit, cu alaiuri de colindători și spre deliciul celor mici, cu prezența Moșului care a adus zâmbete pe chipurile tuturor celor prezenți. Primăria și Consiliul Local Deta, împreună cu Casa de cultură orășenească Deta nu s-au lăsat mai prejos față de anii trecuți, oferind momente de neuitat locuitorilor orașului nostru. Punctul culminant al evenimentului și momentul cel mai așteptat a fost recitalul de colinde, susținut de Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Romano-Catolică, Ansamblul ”Margareta”, Uniunea Bulgară, Biserica, ”Casa Tatălui”, Biserica Penticostalăși Biserica Ortodoxă Română din Opatiţa.

În încheiere, a avut loc un superb foc de artificii care a putut fi admirat din orice colț al orașului. Dincolo de bucuria jocului de lumini și a ploii de stele, grupurile de colindători și toți copiii prezenți la eveniment au primit câte o pungă cu dulciuri din partea Moșului.

Organizarea întregii sărbători a fost posibilă datorită sprijinului și implicării primarului orașului Deta, care, atunci când vine vorba despre activități culturale și sportive pentru copii sau vârstnici, face posibilul și imposibilul să le transforme în realitate. Doresc să-i mulțumesc pentru buna colaborare și sprijinul acordat pe întreg parcursul anului 2012. Ovidiu Ivancea.

Tăierea colacului în comunitatea sârbă

Pe 16 decembrie, Ansamblul de dansuri populare sârbeşti “Sveti Nicola”din Deta şi-a sărbătorit protectorul, al cărui nume îl poartă, conform cererii tradiţiei sârbeşti, prin tăierea colacului oficiată în cadrul slujbei de Vecernie, de către preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta, Ljubodrag Boghicevic şi preotul paroh al bisericii din Denta, Maletici Zivojn. Alături de oaspeţii dragi care le-au păşit pragul, printre care preşedintele Uniunii Sârbilor, Ognjan Krstic, primarul Petru Roman, directorul  Casei de cultură Ovidiu Ivancea, ansamblurile invitate s-au îndreptat spre sala multifuncţională din parc, unde urma a se desfăşura spectacolul extraordinar dedicat marelui “Sfânt Nikolaj”. Însă nu oricum! Chiar şi pe zăpadă marile noastre “comori folclorice” au realizat parada portului popular. Un adevărat festin folcloric! Emoţionaţi şi plini de credinţă în evenimentul lor, la care au pus mult suflet, membrii ansamblului “Sveti Nikola”, mari şi mici au păşit pe scenă începând cu orele 17:30 pentru a le ura tuturor bun venit şi a le promite o seară frumoasă şi “caldă” alături de invitaţii lor: Ansamblul de dansuri populare româneşti a Casei de cultură Deta, Ansamblul de dansuri populare maghiare “Margareta”, Ansamblul de dansuri populare bulgăreşti, AKUD Mladost Timişoara şi deosebitul artist Pera Todorovici cu tamburaşii Srpski Spomenarii, din Timişoara.
O vorbă din străbuni spune că jumătate din poporul sârb îl sărbătoreşte pe Sfântul Nicolae ca protector al casei lor, în timp ce cealaltă jumătate sunt invitaţii celor care îl prăznuiesc. Aşa s-a întâmplat şi pe 16 decembrie. Toate comunităţile etnice ale oraşului nostru l-au sărbătorit pe Sfântul Nicolae alături de sârbii oraşului şi ansamblul sârbesc. Astfel, toţi aceşti minunaţi artişti, cu acest eveniment au reuşi să scrie o nouă pagină în cultura sârbilor, dar şi a întreg oraşului nostru. Diana Tătăruşanu.
Tradiţiile şi obiceiurile bogate şi diversificate ale sârbilor au pus amprenta şi au marcat viaţă culturală a oraşului nostru multicultural de timp îndelungat. Ele se păstrează mai departe, încercând să menţină, chiar şi dincoace de graniţă, bogatul patrimoniu folcloric sârbesc. În casa unui sârb cea mai mare sărbătoare a reprezentat dintotdeauna sfântul casei. Şi odată cu venirea lunii decembrie, mai exact pe data de 19, sârbii îl serbează în rit vechi pe Sfântul Nicolae,  cel mai răspândit protector al sârbilor.

Sărbătoarea Pomului de Crăciun
Moș Crăciun se va opri și în acest an la copiii din Deta! În ajunul marii sărbători a nașterii Domnului, luni 24 decembrie 2012, începând cu orele 17.00, în faţa Muzeului oraşului nostru, vă aşteptăm la tradiţionalul concert de colinde.  Haideți să colindăm împreună, să ne deschidem sufletul și mintea, să fim mai buni și mai uniți în pragul sfintei sărbători a Crăciunului!

Biserica Ortodoxă Română: Cu respect şi dragoste din partea Protopopului Ioan Prisăcean
,,Căci prunc S-a născut nouă, un Fiu S-a dat nouă, a cărui stăpânire e pe umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie.” (Is.9 ,5- 6)
Cu ocazia fericitului praznic mântuitor al Naşterii lui Hristos Vă urăm, tuturor cititorilor, să aveţi parte de bucuria sărbătorii, de bogăţia harului şi binecuvântarea Fiului Întrupat. Anul Nou să vă aducă belşug de sănătate şi în toate bunăsporire, spre slava lui Dumnezeu.

********************************************

Biserica Romano-Catolică: Mesaj din partea P.c. Attila Lokodi preot-paroh
Gyermek született, Fiú adatott nekünk, az ő vállára kerül az uralom. Így fogják hívni: Isten örök terveinek hírnöke.” (Izaj 9,6)
Ezen gondolatok jegyében kívánok mindenkinek kegyelemteljes Karácsonyt és Boldog Újévet!
                    
„Un prunc ni s-a născut nouă, un Fiu ni s-a dat nouă şi domnia a fost pusă pe umerii lui, iar numele lui este Sfetnic minunat.” (Isaia 9,6)
Prin aceste gînduri doresc tuturor Crăciun plin de har şi An Nou Fericit!

„Ein Licht strahlt heute über uns auf, denn geboren ist uns der Herr. Und man nennt ihn: Starker Gott, Friedensfürst, Vater der kommenden Welt.“(Izaja 9,6)
Mit diesen Gedanken wünsche ich Ihnen gesegnete Weinachten und ein Gutes Neues Jahr.

Na sate verni Zéla sas moglu milusti palni Koladni praznici i idna srécna nova Gudina!

*******************************************

Biserica Ortodoxă Sârbă: Mesaj din partea Preotului Paroh Boghicevici Liubodrag 

 
E vremea colindelor şi a bucuriei, Anul Nou se apropie cu paşi repezi, iar Naşterea pruncului Isus Hristos cuprinde sufletele noastre şi le împodobeşte. În ziua sfântă de Crăciun să avem gânduri bune pentru toţi oamenii, căci sărbătorile de iarnă sunt un bun prilej de a fi mai buni, mai iertători, mai înţelegători cu cei care sunt  în jurul nostru. Hristos s-a născut la Vitleiem şi aduce pace pe pământ, iar printre oameni bunăvoinţă.

LA MULŢI ANI 2013! CRĂCIUN FERICIT!

********************************************

                                                                             
Biserica Creştină  Baptistă „Beraca” din Deta:  Mesaj din partea diaconului Aurel Belciug
 HRISTOS  S-A NĂSCUT
“Dar îngerul le-a zis: ” Luca 2.10-11
“…şi-I vor pune numele Emanuel, care, tălmăcit, înseamnă: Dumnezeu este cu noi.” Matei 1.23
Cea mai mare prorocie din istorie tocmai s-a împlinit. Mesia S-a născut. Naşterea Domnului ar trebui să fie prilejul cugetării la dragostea Sa faţă de oameni. Ce ne putem dori pentru aceste sărbători ?
          ca dragostea faţă de aproapele nostru să devină un adevăr ;
          ca lumea să devină tot mai umană;
          ca oricine care are nevoie de ajutor să găsească la noi un cuvânt de mângâiere şi prietenie;
          gelozia, ura şi altele care întunecă viaţa noastră, să fie oprite în momentul naşterii lor;
          afecţiunea să fie simplă şi mereu prezentă în inima noastră; inimile să fie mereu deschise pentru noi prieteni;
          grijile şi necazurile să dispară; bucuriile să fie mereu prezente şi să fie sărbătorite de toţi;
          anul 2013 să fie anul păcii, armoniei, fericirii şi dragostei .
Vă dorim din partea Bisericii Creştine Baptiste „Beraca” din Deta, ca Dumnezeu să vă binecuvinteze, să vă dea sănătate, să vă sfinţească El însuşi pe deplin şi Harul Lui să fie cu voi cu toţi. Sărbători fericite!

*********************************************

 
Casa de cultura orăşenească Deta: Mesaj din partea directorului Ovidiu Ivancea
 
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi a Noului an, vă doresc multă sănătate, bucurii şi împlinirea tuturor dorinţelor.
*********************************************

Pe data de 25 Decembrie întreaga creștinătate sărbătoreste nașterea Domnului Iisus. Crăciunul are farmecul său peste tot în țară și în lume. În România, tradițiile și obiceiurile sunt purtate peste ani, fiecare generație transmițând mai departe datinile. Pe glob, multe, multe tradiții și obiceiuri, toate având în ele magia acestei sfinte sărbători.
Banat
În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Isus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat. În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor. Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.
Moldova
În zona Botoșaniului nu se dă nimic din casa în ziua de Ajun, nici măcar gunoiul. De asemenea, nu se împrumută nimic deoarece se consideră că aceasta ar fi un semn rău. Prin partea de nord a Moldovei se pregătește masa de Ajunul Crăciunului cu mâncăruri de post. Nimeni nu are voie să descopere masa pînă nu intră preotul pe ușă. Preotul blagosloveste masa de post, gustă primul bucatele, apoi cei ai casei.
Ardeal
În zona Sibiului, în Ajunul Crăciunului, femeile frământă aluatul pentru pâine și colaci. Există tradiția de a face un colac mai mare, împodobit cu figuri din aluat, care se așează pe masă, acolo unde va sta până la Bobotează. Dacă acel colac va fi mișcat din locul unde a fost pus se spune că se va tulbura liniștea din casă și se va strica bunăstarea familiei.
Muntenia
În Ajunul Crăciunului, unele femei se trezesc înainte de răsăritul soarelui și aruncă spre răsărit mâncare păsărilor pentru ca acestea să nu le strice semănăturile. Bărbații pun mâna pe lucrurile din ogradă (car, plug, coasă, sapă etc) ca să le fie drag să le folosească la muncile câmpului.
Maramureș
Poate mai mult ca și în alte locuri din țară, specific acestei zone este colindatul. Feciorii învață colinde, fac steagul și își pregătesc straiele de sărbătoare. Pe toata perioada colindatului feciorii nu au voie să umble singuri, ci numai în grupul pe care l-au format.
Bucovina
În Ajunul Crăciunului, există obiceiul de a se pune pe o masă  un colac si un pahar de apa. Se crede că  sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-si uda gura cu apa.

Anglia
Înaintea zilei de Moş Crăciun, copiii îi trimit scrisori lui “Father Cristmas”, Moş Crăciunul englezesc, pe care, mai apoi, le aruncă în foc. Ei cred că dacă un pitic va scoate scrisoarea prin horn, dorinţele lor se vor împlini.

Australia
Pentru că e vară în emisfera sudică, Crăciunul este oarecum diferit faţă de alte părţi ale lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu sunt brazi veritabili. Nu se folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că acestea s-ar topi. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de Crăciun oamenii se întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizează petreceri.

Germania

Un obicei german este aprinderea câte unei lumânări în fiecare dintre cele patru duminici care preced ziua de Crăciun. Aceste lumânări semnifică, prin aprinderea lor succesivă, pregătirea sufleteasca de-a lungul Adventului – întâmpinarea nopții sfinte dintre 24 si 25 decembrie. În seara de Ajun, slujba religioasă este urmată de concerte de orgă.

Finlanda
Crăciunul este o sărbătoare petrecută mai ales cu familia. În dimineaţa dinaintea Serii Sfinte bradul se împodobeşte, iar apoi întreaga familie merge la saună.

Franţa
La Paris se poate admira un cort imens unde se poate vedea probabil cea mai mare iesle din lume în care se află Sfânta Familie. Toate străzile marilor orașe sunt splendit ornate cu beculeţe.

Italia
Crăciunul este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată uneori o iesle cu Pruncul Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile pentru copii se dau abia pe 6 ianuarie “ziua celor trei magi”. Atunci, cei mici o aşteaptă pe Befona care vine prin horn ca să le pună cadouri în pantofi.


Rusia
Festivităţile includ carnavaluri, practicarea unor sporturi şi numere de circ. De-a lungul festivalului de Crăciun,  ruşii decorează copacii pe care îi numesc copaci de Anul Nou. Ca şi Moş Crăciun, Ded Moroz are o barbă albă şi apare îmbrăcat în roşu cu ghete negre. Vine de Anul Nou ca să dăruiască tuturor copiilor dulciuri, jucării sau un set de păpuşi tradiţionale “Matrioșca”.

SUA
In America, pregătirile de Craciun încep foarte devreme. Prima zi importantă este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunoștinței. În New York, la Rockefeller Center, se împodobesc brazi de zeci de metri înălțime. În Arizonanu există brazi așa că se decorează de Crăciun… cactușii. În Texaspoţi participa la festivalul din San Antonio. În Florida întreaga zonă istorică este împodobită cu luminiţe albe iar la Hollywood se organizează impresionanta festivitate numită Parada Stelelor.

Consiliul Școlar al Elevilor din Deta, alături de Asociația Părinților Grup Școlar Sfântul Nicolae din Deta și Grupul de voluntari din orașul nostru au organizat împreună, în ultima zi a lunii octombrie, cea de-a doua ediție a Balului de Halloween. Momentele distractive și pline de inspirație nu au lipsit de la „înfricoșătoarea” petrecere, toți cei prezenți amuzându-se copios la activitățile pregătite de organizatori. Cele mai apreciate jocuri au fost „Spânzurătoarea”, Hide’€™n’€™Seek și Mere în bol, într-un decor de poveste, pregătit cu mare atenție de către elevii Liceului Tehnologic Sfântul Nicolae Deta. În acest an, pe lângă amuzament, probe surpriză și distracție, balul a avut și un scop umanitar, toți banii strânși pe parcursul evenimentului fiind donați către Andrei Cintean, tânărul bolnav de leucemie. Cîrlea Cosmin

Sarbătoare de origine celtică, numită și Sărbătoarea Tuturor Sfinților, Halloween, a fost preluată de-a lungul vremii de către multe popoare occidentale, ajungând îi ultimii ani și în România.

Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului are 40 de zile, începând la data de 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. El ne aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament şi de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Legea Decalogului ( Cele 10 porunci), scrisă de Dumnezeu pe table de piatră. Din punct de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Astfel, pot fi mâncate preparate din peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică în perioada 21 noiembrie şi 20 decembrie inclusiv, pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfinţi cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, precum 30 noiembrie ( Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie ( Sf. Varvara), 5 decembrie ( Sf. Sava), 6 decembrie ( Sf. Nicolae), 9 decembrie ( Zămislirea Sfintei Fecioarei Maria), 18 decembrie ( Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie ( Sf. Ignatie Teoforul). În afară de dezlegare la peşte, în zilele menţionate pot fi consumate şi vin şi ulei. Abia după aceste 40 de zile de post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului, de pe 25 decembrie. Ultima zi a postului Crăciunului ( 24 decembrie) este numită şi ajunul Crăciunului şi este o zi în care se obişnuieşte a se ţine un post ceva mai aspru decât în celelalte zile.
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support